OMS: Adolescenții din România sunt cei mai dependenți de TikTok, Facebook și alte rețele sociale din Europa

Conform unui raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), utilizarea rețelelor sociale de către adolescenții din Europa devine din ce în ce mai problematică, cu simptome care indică o formă de dependență tot mai răspândită. În anul 2022, aproximativ 11% dintre adolescenți au prezentat semne de utilizare excesivă și dăunătoare a platformelor de socializare, o creștere semnificativă față de 7% înregistrat cu patru ani mai devreme.

Utilizarea problematica a rețelelor sociale

Potrivit OMS, această utilizare „problematică” se manifestă prin incapacitatea tinerilor de a-și controla timpul petrecut online, ceea ce duce la izolare socială, anxietate și depresie. Adolescenții resimt un disconfort intens atunci când nu sunt conectați la platformele de socializare, abandonează alte activități importante și, în consecință, au performanțe școlare mai slabe.

„Avem nevoie de acțiuni imediate și continue pentru a ajuta adolescenții să limiteze această utilizare dăunătoare a rețelelor sociale,” a avertizat Hans Kluge, directorul OMS Europa. Impactul negativ al acestor platforme asupra sănătății mintale și bunăstării sociale a tinerilor devine tot mai evident, adăugă el.

Diferențe regionale în Europa

Raportul OMS subliniază că utilizarea excesivă a rețelelor sociale variază considerabil între țările europene. De exemplu, în România, aproximativ 28% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani prezintă simptome de dependență, cel mai mare procent din Europa. În schimb, în Olanda, doar 3% dintre adolescenți au raportat astfel de probleme, demonstrând diferențe semnificative între țările europene în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor sociale.

Cum arată Katherine O’Hara, mama lui Kevin din „Singur acasă”, la 70 de ani. Încă strălucește pe platourile de filmare

Ai depozitat ouăle greșit! Experții dezvăluie locul corect unde ar trebui păstrate – și nu este în ușa frigiderului

Activitățile online și efectele lor

Pe lângă utilizarea rețelelor sociale, un alt motiv de îngrijorare este jocurile online. Conform datelor OMS, aproximativ 33% dintre adolescenți joacă jocuri video zilnic, iar 22% dintre aceștia petrec peste patru ore pe zi implicați în aceste activități. Aceasta duce la o expunere îndelungată în mediul digital, crescând riscurile pentru sănătatea mintală și izolarea socială.

Măsuri necesare pentru protejarea adolescenților

Natasha Azzopardi-Muscat, oficial OMS, a subliniat importanța unor măsuri urgente pentru protejarea tinerilor în fața pericolelor digitale. „Este vital să creăm un mediu digital sigur pentru tineri, astfel încât aceștia să fie capabili să facă alegeri sănătoase cu privire la activitățile lor online”, a declarat ea.

OMS recunoaște, totuși, și aspectele pozitive ale utilizării moderate și responsabile a rețelelor sociale. Mulți adolescenți reușesc să-și păstreze contactele sociale prin intermediul acestor platforme, 36% dintre tineri afirmând că folosesc rețelele pentru a comunica cu prietenii.

Recomandări pentru prevenirea dependenței

OMS recomandă autorităților să îmbunătățească educația digitală în școli și să creeze programe care să încurajeze utilizarea sănătoasă și responsabilă a rețelelor sociale. De asemenea, este important ca părinții și profesorii să fie implicați în educarea tinerilor despre riscurile și beneficiile utilizării mediului online.

În concluzie, deși rețelele sociale pot oferi avantaje, utilizarea lor excesivă și necontrolată are efecte negative semnificative asupra sănătății mintale a adolescenților din Europa. OMS îndeamnă la măsuri urgente pentru a ajuta această generație să navigheze în siguranță în lumea digitală, fără a-și pune în pericol bunăstarea.