Obiceiul din bucătărie care scurtează cu doi ani viața românilor. Ce trebuie să facem pentru a trăi mai mult

Un studiu recent realizat de cercetătorii spanioli de la Universitatea Jaume I scoate în evidență impactul serios pe care gătitul cu gaz îl are asupra sănătății românilor.

Analiza acestora a arătat că utilizarea aragazului conectat la rețeaua de gaze sau a buteliei generează emisii periculoase, inclusiv dioxid de azot, benzen și monoxid de carbon, substanțe toxice care reduc speranța de viață cu până la doi ani.

Acest obicei cotidian are un efect considerabil asupra sănătății pulmonare, fiind asociat cu un risc crescut de boli respiratorii, cum ar fi astmul, și contribuind la moartea prematură a mii de persoane în România în fiecare an.

Potrivit studiului, în România peste 60% din populație folosește un aragaz cu ardere, iar țara noastră se află pe locul 2, după Italia, la cel mai mult gaz consumat pentru a găti. Mai mult decât atât, România consumă cea mai puțină energie electrică din Europa pentru gătit: 0.07%.

Elena Lasconi intră în turul II alături de Călin Georgescu, după ce l-a întrecut pe Marcel Ciolacu la voturi la alegerile prezidențiale

Mesajul îngrijorător postat de CTP, după primele rezultate ale alegerilor din 24 noiembrie 2024. ”A început!”

În plus, costurile financiare sunt uriașe, iar țara noastră pierde anual miliarde de euro din cauza mortalității premature și a bolilor cauzate de această poluare internă. În ciuda acestor efecte, un procent mare din populație continuă să utilizeze aragazele tradiționale pe gaz.

Dioxidul de azot și riscurile asupra sănătății

Studiul subliniază că, în România, nivelul de dioxid de azot din interiorul locuințelor depășește limitele maxime recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Dioxidul de azot, un produs secundar al arderii gazului, afectează în mod direct sănătatea pulmonară, mai ales în rândul copiilor și adulților vulnerabili.

În România, anual sunt înregistrate peste 3.000 de cazuri de astm pediatric și peste 54.000 de cazuri de astm la adulți, toate asociate expunerii la poluarea cu dioxid de azot generată în bucătării.

Acest poluant poate irita căile respiratorii, provocând inflamații și sensibilitate crescută la alte alergeni, agravând astfel condițiile respiratorii existente și sporind riscul de boli cronice.

De asemenea, cercetările arată că expunerea prelungită la dioxidul de azot poate reduce treptat funcția pulmonară, contribuind la îmbătrânirea prematură a plămânilor și la scăderea calității vieții.

Pierderi economice considerabile pentru România

Impactul financiar al acestui obicei este uriaș, România înregistrând anual pierderi de aproximativ 19 miliarde de euro din cauza costurilor asociate cu bolile și mortalitatea premature cauzate de expunerea la poluarea din interior.

Această sumă include costurile tratamentelor medicale, al concediilor medicale și al reducerii productivității din cauza bolilor pulmonare și respiratorii. În plus, pierderea speranței de viață asociată poluării interne cu dioxid de azot se traduce prin pierderi de aproximativ 2 miliarde de euro anual pentru România.

În comparație, alte țări din Uniunea Europeană au realizat deja trecerea la alternative mai puțin poluante, cum ar fi aragazele electrice. Norvegia, de exemplu, a eliminat complet gătitul pe gaz, înlocuindu-l cu soluții electrice alimentate din surse regenerabile, ceea ce contribuie la o calitate mai bună a aerului și la o speranță de viață mai mare.

Cum putem reduce riscurile

Pentru românii care nu doresc sau nu pot să treacă la aragazele electrice, există totuși măsuri care pot reduce efectele negative ale gătitului pe gaz. Printre acestea, ventilația corespunzătoare, folosirea unei hote performante și menținerea ferestrelor deschise în timpul gătitului sunt câteva soluții recomandate pentru a minimiza expunerea la dioxid de azot și alte substanțe toxice.

Cu toate acestea, aceste măsuri nu pot elimina complet riscul. În contextul studiului, experții subliniază că trecerea la aragazele electrice, alimentate din surse de energie verzi, ar reprezenta o soluție pe termen lung, mult mai eficientă pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător.

În plus, investiția în aparate de gătit electrice și în energie verde poate avea un impact pozitiv asupra economiei, contribuind la reducerea costurilor cu sănătatea și îmbunătățirea calității vieții pentru milioane de oameni.