O echipă de cercetători a forat la 1.268 de metri sub Oceanul Atlantic, dezvăluind un segment unic din mantaua Terrei
O realizare științifică remarcabilă a fost atinsă recent, când cercetătorii au forat la o adâncime record de 1.268 de metri sub Oceanul Atlantic, obținând o probă unică din mantaua Pământului. Această reușită le oferă oamenilor de știință o perspectivă fără precedent asupra geologiei profunde a planetei și ar putea chiar să aducă noi informații despre originile vieții. Forajul a fost realizat într-o zonă activă din punct de vedere vulcanic de pe creasta medio-atlantică, aflată pe fundul Oceanului Atlantic.
Mantaua Pământului este cel mai gros strat al planetei, situat între crustă și nucleu. De obicei, mantaua se află la mare adâncime sub crusta terestră, dar în această regiune a crestei medio-atlantice, mișcările tectonice au creat o „fereastră tectonică” care permite explorarea acestui strat altfel inaccesibil.
Descoperiri surprinzătoare din adâncul Pământului
Cu ajutorul navei de foraj oceanic JOIDES Resolution, echipa internațională de cercetători a reușit să obțină un cilindru lung de 1.268 de metri, reprezentând o probă aproape continuă de rocă mantală. Studiul lor, care a fost recent publicat, detaliază primele descoperiri rezultate din analiza acestei probe fără precedent.
Profesorul Johan Lissenberg, autor al studiului de la Universitatea Cardiff, a explicat că „studiul nostru începe să analizeze compoziția mantalei prin documentarea mineralogiei rocilor recuperate, precum și a compoziției lor chimice.” Cercetătorii au fost surprinși să constate că rezultatele diferă de ceea ce anticipaseră inițial. Proba conține mult mai puțin mineral piroxen decât se așteptau, iar rocile au concentrații foarte ridicate de magneziu, indicând un grad de topire mult mai mare decât cel preconizat.
În plus, echipa a descoperit canale prin care magma s-a deplasat prin mantaua terestră, ceea ce le-a permis să urmărească traseul magmei de la formare până la suprafața Pământului. Această descoperire ar putea contribui la o mai bună înțelegere a activității vulcanice, deoarece topirea mantalei alimentează activitatea vulcanică de la suprafață.
Implicații pentru originea vieții pe Pământ
Poate cel mai fascinant aspect al acestei expediții este potențialul de a oferi informații valoroase despre originea vieții pe Pământ. Interacțiunile dintre olivină, un mineral abundent în rocile mantalei, și apa de mare declanșează o serie de reacții chimice care generează hidrogen și alte molecule esențiale pentru susținerea vieții.
Dr. Susan Q. Lang, asociat științific în geologie și geofizică la Institutul Oceanografic Woods Hole și co-șef al expediției, a explicat că „rocile care erau prezente pe Pământul timpuriu se aseamănă mai mult cu cele pe care le-am recuperat în această expediție decât cu rocile mai comune care formează continentele noastre astăzi.” Aceasta a subliniat că analiza acestor roci oferă o privire critică asupra mediilor chimice și fizice care ar fi putut exista la începutul istoriei Pământului și care ar fi putut oferi condițiile necesare pentru apariția primelor forme de viață.
Această descoperire este importantă nu doar pentru înțelegerea istoriei geologice a Pământului, ci și pentru explorarea altor planete, unde condiții similare ar putea favoriza existența vieții. Chiar dacă acest foraj nu a depășit recordul de adâncime stabilit de Forajul Superprofund Kola din Rusia, el a reușit să atingă mantaua, oferindu-ne o fereastră unică către straturile profunde ale planetei noastre.