O descoperire geologică revoluționară dezvăluie secretele mantalei Pământului
O echipă de geologi a realizat o descoperire remarcabilă prin forarea unui puț record în crusta terestră, dezvăluind noi informații despre mantaua Pământului, un strat misterios și greu accesibil al planetei noastre.
Geologii au extras un cilindru lung de rocă, cunoscut sub numele de probă de bază, cu o lungime impresionantă de 1.268 de metri, un record mondial. Această probă, compusă din rocă magmatică transformată chimic de apa de mare printr-un proces cunoscut sub numele de serpentinizare, a fost analizată în detaliu, oferind indicii valoroase despre structura și compoziția mantalei Pământului.
Forarea record din Masivul Atlantis
Forarea a fost realizată sub Oceanul Atlantic, într-o zonă cunoscută sub numele de Masivul Atlantis, o formațiune montană uriașă aflată la limita dintre două plăci tectonice, la Dorsala Atlanticului Mijlociu. Masivul, format din rocă de manta numită peridotită, s-a format prin urcarea acestei roci din manta prin crusta terestră. Echipa condusă de petrologul și geochimistul Johan Lissenberg de la Universitatea Cardiff din Marea Britanie a realizat această forare la o adâncime record, obținând o probă aproape continuă care oferă o oportunitate unică de a studia detaliat structura și compoziția mantalei.
Drumul până la acest succes nu a fost ușor, având în vedere dificultățile tehnice de forare la o asemenea adâncime și în condiții extreme, la fundul oceanului. Anterior, cele mai adânci forări în zone similare nu au reușit să depășească 200 de metri, iar recuperarea materialului forat a fost limitată. Însă, în acest caz, echipa a reușit să recupereze un impresionant 71% din proba de bază, un succes fără precedent în domeniu.
Revelații despre mantaua terestră și impactul serpentinizării
Proba extrasă a relevat faptul că roca peridotită, formată în principal din olivină și piroxen, a fost supusă unui grad ridicat de serpentinizare, transformându-se în minerale de serpentină. Acest proces, provocat de contactul cu apa de mare, complică analiza rocii, deoarece modificările chimice pot altera semnificativ structura originală a rocii. Cu toate acestea, echipa de cercetători a constatat că, în ciuda acestei serpentinizări extinse, compoziția primară a rocii a fost conservată mai bine decât în alte probe mai superficiale, oferind astfel informații noi și prețioase despre mantaua aflată sub Masivul Atlantis.
O descoperire notabilă a fost conținutul mult mai scăzut de piroxen decât se așteptau cercetătorii, ceea ce ar putea indica dizolvarea acestuia atunci când roca a fost încălzită. De asemenea, au identificat un unghi oblic al migrației topiturii de rocă din manta, un rezultat care contrazice modelele de migrație ale topiturii pe care geologii le credeau valabile până acum.
În plus, echipa a descoperit intruziuni ale unui mineral magmatic numit gabro în probă, ceea ce a provocat schimbări intense în compoziția chimică a rocii, mai ales în zonele unde aceste intruziuni au intrat în contact cu peridotita. Aceste descoperiri sugerează că gabro-ul joacă un rol neașteptat în chimia fluidelor din mediul hidrotermal de la câmpul hidrotermal Lost City, un sistem fascinant de izvoare hidrotermale aflat în apropiere.
Concluzii și perspective de cercetare viitoare
Acest studiu revoluționar, publicat în revista Science, oferă o înțelegere mai profundă a structurii și proceselor din mantaua Pământului. Forarea record în Masivul Atlantis deschide calea pentru cercetări viitoare asupra limitei și extinderii vieții în litosfera oceanică și oferă o platformă pentru experimente ulterioare privind geologia, chimia și biologia sistemelor hidrotermale aflate departe de axe tectonice principale.
Prin această realizare, geologii au demonstrat cât de valoroase pot fi aceste forări în înțelegerea misterelor adâncurilor Pământului, contribuind semnificativ la cunoașterea proceselor care modelează planeta noastră.