Numărul angajaților din România cu salariul minim pe economie s-a prăbușit, minim istoric. Cine are de câștigat din măsurile fiscale ale statului

În ultimul an, piața muncii din România a cunoscut o schimbare semnificativă în ceea ce privește angajații plătiți cu salariul minim pe economie. Datele recente arată o scădere masivă a numărului de contracte de muncă plătite la acest nivel, atingând cel mai mic număr din ultimii cinci ani. În septembrie 2024, numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim a ajuns la aproximativ 1,09 milioane, ceea ce reprezintă o scădere de 41% comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior.

Măsurile fiscale și impactul asupra angajaților

Una dintre principalele cauze ale acestei scăderi drastice este aplicarea Ordonanței de Urgență 142 din 2021, care a impus angajatorilor să crească salariile angajaților care au fost remunerați cu salariul minim mai mult de doi ani consecutivi. Începând cu 1 ianuarie 2024, toți angajatorii sunt obligați să majoreze salariile acestor angajați, fără a exista un prag minim stabilit pentru creștere. Astfel, mulți angajatori au aplicat majorări simbolice, în principal pentru a respecta cerințele legii și pentru a păstra netul angajaților, dar și pentru a rămâne competitivi pe piața muncii.

„Angajatorii au aplicat măriri simbolice de salariu, cu obiectivul ca salariaţii să-şi păstreze netul şi să respecte şi acel prag de doi ani vechime”, a explicat Sorina Donisa, CEO al companiei Prohuman România. Totodată, majorarea salariului minim pe economie a dus la o creștere generală a nivelului salarial în multe companii, pentru a atrage și a reține angajații în condițiile actuale de concurență pe piața forței de muncă.

Scăderea numărului de contracte cu salariul minim

Numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim a scăzut semnificativ, de la 1,86 milioane în septembrie 2023 la 1,09 milioane în 2024, conform datelor transmise de Inspecția Muncii. Acest minim istoric poate fi interpretat ca un rezultat direct al măsurilor fiscale impuse de stat, dar și al creșterii generale a salariilor. Angajatorii care nu mai pot plăti salariul minim au fost nevoiți să ajusteze remunerațiile, ceea ce a dus la o scădere a ponderii contractelor în această categorie.

Ce să pui în compoziția de carne a sarmalelor ca să iasă mai fragede. Așa umplutura nu va deveni uscată în timpul fierberii

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Totuși, trebuie menționat că mulți dintre angajatori au făcut doar ajustări minore ale salariilor, încercând să respecte minimul legal, fără a face schimbări substanțiale în pachetele salariale. Deși acest lucru poate fi considerat un avantaj pentru unii angajați, care au beneficiat de majorări salariale, în realitate, impactul acestor măsuri rămâne limitat în termeni de creștere semnificativă a veniturilor.

Cine beneficiază de schimbările economice?

Deși angajații cu salarii mici au fost direct influențați de măsurile fiscale impuse de stat, nu toată lumea beneficiază de aceste schimbări. Angajatorii, în special cei din sectorul privat, resimt o presiune suplimentară din partea reglementărilor, mai ales în contextul inflației și al costurilor în creștere pentru întreaga economie. Multe companii au fost nevoite să găsească soluții pentru a menține costurile salariale sub control, recurgând la creșteri salariale minime sau chiar la ajustarea structurilor organizaționale.

Pe de altă parte, există și câștigători din aceste măsuri. Firmele care au reușit să gestioneze creșterile salariale și să își păstreze competitivitatea pe piață beneficiază acum de o forță de muncă mai stabilă și mai motivată. În plus, statul beneficiază de pe urma creșterii bazei de impozitare, având în vedere că salariile mai mari generează încasări mai mari la bugetul de stat.

În concluzie, măsurile fiscale aplicate în 2024 au avut un impact major asupra pieței muncii din România, determinând o scădere istorică a numărului de angajați plătiți cu salariul minim. Totuși, efectele pe termen lung rămân de văzut, mai ales în contextul economic instabil și al presiunilor asupra companiilor de a găsi soluții sustenabile pentru a-și menține afacerile viabile