Natalitatea în UE atinge minimul ultimelor șase decenii

Europa se confruntă cu o criză demografică fără precedent, în contextul în care natalitatea în Uniunea Europeană a scăzut dramatic. Conform datelor Eurostat, în 2023 s-au înregistrat doar 3,66 milioane de nașteri, marcând cel mai scăzut nivel din 1961. În paralel, femeile aleg să aducă pe lume copii la vârste mai înaintate, media ajungând la 30 de ani. Scăderea natalității are implicații profunde asupra economiilor statelor membre, punând presiuni suplimentare pe sistemele sociale și financiare.

Natalitatea în declin: Ce spun cifrele

Scăderea natalității este un fenomen amplu, vizibil în toate cele 27 de state membre ale UE. De la un vârf de șapte milioane de nașteri în anii ’60, indicatorul a scăzut constant, iar în prezent, numărul de nașteri este comparabil cu cel din Statele Unite, care au cu 115 milioane de locuitori mai puțin. Această situație ridică îngrijorări la nivel european, în special pentru țările care depind de o populație activă pentru susținerea economiei.

Anul 2023 a adus un declin anual record de 5,5% față de 2022. Bilanțul este cu mult sub previziunile Bruxelles-ului, care estima patru milioane de nașteri. În mod special, țări precum Italia, Spania, Grecia, Polonia, Finlanda și statele baltice au înregistrat scăderi de peste 25% în ultimele zece ani.

Efectele economice
Experții avertizează că această scădere a natalității va accentua presiunea asupra sistemelor de pensii și protecție socială. Populația aptă de muncă este în declin, iar cheltuielile pentru susținerea pensionarilor și altor grupuri vulnerabile vor crește semnificativ. Pandemia de COVID-19 și inflația ridicată din ultimii doi ani au agravat tendințele deja existente, cuplurile amânând formarea unei familii din cauza incertitudinilor economice.

Schimbări în vârsta medie a mamelor și preferințele familiale

O altă tendință semnificativă observată de Eurostat este creșterea vârstei la care femeile devin mame pentru prima dată. În 2023, vârsta medie a fost de aproape 30 de ani, comparativ cu 28,8 ani în 2013. Această schimbare reflectă o societate în care prioritățile profesionale și personale ale femeilor s-au modificat substanțial.

Creșterea nașterilor după 40 de ani
În intervalul 2013-2023, numărul nașterilor la femei cu vârste de peste 40 de ani s-a dublat, ajungând la 6%. Totuși, există diferențe semnificative între statele membre. România, de exemplu, avea în 2022 cea mai mică proporție de femei care au dat naștere după 40 de ani – doar 3,5%. În schimb, în alte state, acest fenomen este mult mai comun, reflectând schimbări culturale și economice.

De ce aleg femeile să amâne nașterea
Amânarea sarcinilor este influențată de mai mulți factori. Creșterea costurilor de trai, instabilitatea economică și dorința de a obține stabilitate financiară înainte de a întemeia o familie sunt printre principalele motive. În același timp, accesul la educație și carierele mai lungi au permis femeilor să își redefinească prioritățile.

Concluzii și perspective

Scăderea natalității în Uniunea Europeană nu este doar o problemă demografică, ci și una socială și economică. Pe termen lung, dacă tendințele actuale persistă, statele membre se vor confrunta cu un deficit de forță de muncă și o presiune tot mai mare asupra bugetelor sociale.

În acest context, sunt necesare politici care să sprijine familiile, inclusiv prin beneficii financiare, condiții de muncă flexibile și îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate și educație. Doar astfel Europa poate spera să încetinească declinul demografic și să asigure sustenabilitatea economică pentru generațiile viitoare.