Mofturile alimentare ale copilului tău nu sunt din vina ta, ci a geneticii, arată un nou studiu

Mulți părinți se confruntă zilnic cu provocarea de a-și convinge copiii să mănânce alimente sănătoase, precum broccoli sau alte legume. Lacrimile și crizele de furie la masă sunt situații familiare pentru numeroase familii. Însă un nou studiu oferă o veste liniștitoare: mofturile alimentare nu sunt cauzate de metodele de parenting, ci de factori genetici.

Mofturile la masă, mai mult o chestiune de gene decât de mediu

Cercetarea realizată de echipe de la University College London, King’s College London și University of Leeds a demonstrat că tendința copiilor de a refuza anumite alimente este, în mare parte, determinată genetic. Studiul sugerează că mediul în care copilul crește și modul în care sunt servite mesele au o influență redusă asupra mofturilor alimentare, cu excepția perioadei de început a vieții, când copilul este încă foarte mic.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 2.000 de perechi de gemeni, atât identici, cât și neidentici, născuți în 2007 în Marea Britanie. Părinții au răspuns la întrebări privind comportamentele alimentare ale copiilor lor, începând cu vârsta de 16 luni și până la 13 ani.

Influența genetică, dovedită prin comparația între gemeni

Cercetătorii au ales să compare comportamentele alimentare ale gemenilor identici, care împart 100% din materialul genetic, cu cele ale gemenilor neidentici, care împart doar o parte din acest material genetic. Rezultatele au arătat că gemenii neidentici prezentau diferențe semnificative în ceea ce privește mofturile alimentare, în timp ce gemenii identici aveau comportamente mult mai similare. Acest lucru indică faptul că factorii genetici joacă un rol major în tendința copiilor de a refuza anumite alimente.

Trucul pentru ca robinetele din baie să fie mereu strălucitoare. Cu ce trebuie să le ștergi ca să rămână curate zile la rând

Iluzia optică care îți păcălește creierul. Dacă vezi două fețe în culori diferite, ai picat în capcană, de fapt

Punctul maxim al mofturilor alimentare și impactul asupra familiei

Potrivit studiului, mofturile alimentare tind să atingă un punct maxim în jurul vârstei de 7 ani, iar apoi să scadă ușor pe măsură ce copiii intră în adolescență. Acest comportament nu afectează doar copiii, ci poate provoca și mult stres în cadrul familiei, adesea punând părinții într-o situație dificilă.

Moritz Herle, cercetător la King’s College London și unul dintre autorii principali ai studiului, a subliniat că aceste descoperiri pot reduce presiunea asupra părinților. „Cercetările noastre arată că diferențele dintre mofturile alimentare ale copiilor sunt în mare măsură atribuite factorilor genetici, ceea ce ar putea ajuta la diminuarea vinei resimțite de părinți”, a declarat el.

Zeynep Nas, cercetător la University College London și coautor al studiului, a adăugat: „Sperăm că descoperirea noastră, conform căreia mofturile alimentare sunt în mare parte înnăscute, va ajuta la reducerea acuzațiilor adresate părinților. Acest comportament nu este rezultatul stilului de parenting”.

Impactul mediului în primii ani de viață

Deși genetica are un rol dominant, cercetarea a evidențiat că, în primii ani de viață, mediul joacă totuși un rol important în formarea comportamentului alimentar al copiilor. Acest lucru sugerează că, în perioada în care copiii sunt foarte mici, intervențiile timpurii pot ajuta la extinderea preferințelor alimentare și la reducerea mofturilor în viitor.

Abigail Pickard, cercetătoare în psihologia dezvoltării copilului la Universitatea Aston, care nu a participat la acest studiu, a explicat că mofturile alimentare sunt foarte comune în rândul copiilor. Un alt studiu recent realizat de ea a arătat că aproximativ 16% dintre copiii britanici cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani prezintă un comportament alimentar pretențios. Factorii precum vârsta, practicile alimentare ale părinților și cultura influențează acest comportament.

Pickard sugerează părinților să mențină o atmosferă relaxată la masă și să evite transformarea meselor într-un „câmp de luptă”. Ea recomandă ca părinții să fie modele de comportament alimentar sănătos și să evite oferirea de recompense alimentare copiilor pentru a mânca alimentele pe care le displac, deoarece acest lucru poate crea asocieri negative.

Acest nou studiu, publicat în „The Journal of Child Psychology and Psychiatry”, aduce un plus de claritate în înțelegerea comportamentelor alimentare ale copiilor. Mofturile alimentare nu sunt un rezultat al parentingului, ci sunt influențate în mare parte de genetică. Această descoperire poate reduce presiunea resimțită de părinți și poate deschide drumul pentru intervenții timpurii, care să ajute copiii să accepte o gamă mai largă de alimente în primii ani de viață.