Modul în care vorbești ar putea prezice Alzheimerul: Ce au descoperit cercetătorii

Diagnosticarea Alzheimerului este un proces lung și dificil, care începe, de obicei, doar după ce o persoană prezintă semne de deteriorare cognitivă ușoară (MCI). Testele includ interviuri, imagistică cerebrală și analize ale lichidului cefalorahidian, toate acestea luând timp și întârziind intervenția potențială, care este mai eficientă cu cât este utilizată mai devreme.

Acum, însă, cercetătorii de la Universitatea din Boston au apelat la inteligența artificială pentru a ajuta la detectarea dacă cineva cu MCI va dezvolta Alzheimer – doar din modul în care vorbește.

Algoritmul inovator și precizia sa

Echipa a declarat că modelul lor poate prezice cu o precizie de 78,5% dacă o persoană cu o deteriorare cognitivă ușoară este probabil să rămână stabilă în următorii șase ani sau să dezvolte demența asociată cu boala Alzheimer.

Co-autorul Dr. Ioannis Paschalidis a spus: „Am vrut să prezicem ce se va întâmpla în următorii șase ani – și am descoperit că putem face această predicție cu o încredere și precizie relativ bune. Acest lucru arată puterea AI”.

Reacția unor americani când au văzut cum conduc șoferii din România: ”Mai nebuni decât albanezii”

Cum scapi de mucegaiul din ghivece. De ce apare în special iarna, greșeala pe care trebuie să o eviți

Ca referintă, echipa și-a publicat descoperirile în jurnalul „Alzheimer’s & Dementia”.

Metodologia studiului

Așadar, noul algoritm a fost antrenat pe transcrierile înregistrărilor audio ale 166 de persoane cu MCI, cu vârste între 63 și 97 de ani. Deoarece echipa știa deja cine a dezvoltat Alzheimer, a fost folosită o abordare de învățare automată pentru a găsi semne comune în vorbirea transcrisă care legau cele 90 de persoane ale căror funcții cognitive urmau să se deterioreze în Alzheimer.

Ulterior, algoritmul a putut fi aplicat în sens invers, dar cu factori precum vârsta și sexul auto-raportat adăugați pentru a produce scorul final predictiv.

Mai exact, modelul a extras conținut din interviuri, cum ar fi cuvintele rostite și modul în care sunt structurate, mai degrabă decât pronunția sau viteza. Cercetătorii au folosit apoi o combinație de instrumente de recunoaștere a vorbirii pentru a observa conexiuni între vorbire, demografie, diagnostic și progresia bolii.

Astfel, deși nu există un tratament pentru Alzheimer, există medicamente care ajută la reducerea sau controlul unor simptome cognitive și comportamentale, iar detectarea precoce va oferi mai mult timp petrecut cu cei dragi și mai multe oportunități de a studia boala și progresia acesteia.