Migrația masivă în Europa, la baza iminentei crize economice. De ce s-ar putea închide granițele, iar România este cea mai nouă victimă

Migrația a devenit una dintre cele mai mari provocări ale Europei moderne, iar fluxurile tot mai mari de imigranți pun o presiune uriașă asupra statelor membre ale Uniunii Europene. Deși, pentru o perioadă lungă de timp, statele europene au adoptat politici relativ relaxate în ceea ce privește migrația, în ultimii ani, creșterea numărului de imigranți ilegali a determinat mai multe țări să ia măsuri radicale. Printre acestea se numără reintroducerea controalelor la frontiere, fapt ce a dus la încălcarea unora dintre principiile fundamentale ale Spațiului Schengen. Aceste măsuri nu afectează doar imigranții, ci și state precum România, care, din cauza preocupărilor legate de migrație, a fost împiedicată să adere la Schengen, suferind astfel pe plan diplomatic și economic.

Migranții și impactul lor asupra economiei europene

De-a lungul ultimelor decenii, migrația a fost un subiect de dezbatere intensă în Europa, fiind văzută atât ca o oportunitate, cât și ca o problemă. Pe de o parte, muncitorii străini au jucat un rol crucial în susținerea economiilor europene. Pe de altă parte, însă, migrația ilegală a generat multiple provocări sociale și economice pentru statele europene, care au întâmpinat dificultăți în integrarea completă a acestor populații.

În timpul „Erei Merkel”, când milioane de imigranți au fost primiți în Germania și alte state din Europa de Vest, migrația a fost văzută ca o soluție pentru criza demografică și lipsa forței de muncă. Totuși, nu toți imigranții au reușit să se integreze pe piața muncii, iar unii dintre ei au devenit o povară pentru sistemele sociale și economice ale țărilor gazdă.

Ruxandra Paul, cercetător la Amherst College și la Universitatea Harvard, subliniază că economia Europei depinde de forța de muncă străină, în special în anumite domenii, precum agricultura și îngrijirea persoanelor vârstnice. Ea explică faptul că, fără muncitorii străini, Uniunea Europeană s-ar fi confruntat cu o criză economică fără precedent în timpul pandemiei. Aceasta a fost evidențiată de blocarea granițelor și de lipsa muncitorilor sezonieri, care a dus la o potențială criză alimentară, deoarece nu avea cine să culeagă recoltele.

Andreea Marin, radiantă la 50 de ani. Mesajul emoționant transmis de vedetă de ziua de naștere: “Poate că sună banal”

Atenționare de vreme rea în toată țara. Lapoviță, ninsori și temperaturi de până la -15°C

Reintroducerea controalelor la frontiere și criza Schengen

Cu toate acestea, în ciuda beneficiilor economice evidente aduse de muncitorii străini, migrația ilegală a crescut exponențial în ultimii ani, iar statele membre ale Uniunii Europene au fost nevoite să ia măsuri drastice. Germania și Franța, două dintre cele mai puternice economii europene, au reintrodus controale la frontierele interne ale Spațiului Schengen, invocând necesitatea de a gestiona mai eficient fluxul de imigranți ilegali.

Aceste controale la frontiere, deși legale în circumstanțe excepționale conform Codului frontierelor Schengen, reprezintă o abatere de la principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care promovează libera circulație a persoanelor. Măsurile luate de statele vest-europene nu au fost comunicate întotdeauna Comisiei Europene, ceea ce a generat tensiuni între statele membre și a ridicat întrebări cu privire la viitorul Spațiului Schengen.

Această situație are și implicații directe pentru România și Bulgaria, care, deși îndeplinesc criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen, au fost împiedicate de Austria să adere la acest spațiu. Austria și-a justificat refuzul prin faptul că aceste două țări nu ar putea gestiona migrația ilegală în mod eficient, ceea ce a generat frustrări în rândul autorităților române și bulgare.

Impactul asupra României și est-europenilor

România și alte state din Europa de Est, care de-a lungul timpului au fost mai degrabă surse de migrație către Europa de Vest, încep să resimtă acum nevoia de muncitori străini. Criza demografică și exodul forței de muncă către alte țări mai prospere au creat un deficit considerabil pe piața muncii din România. În acest context, tot mai mulți muncitori din Asia și Africa au început să fie angajați în marile orașe din România, pentru a acoperi locurile de muncă neacoperite de români.

Acest fenomen este ireversibil și accelerat, iar România, deși încă la început în gestionarea migrației de muncă, va trebui să facă față provocărilor pe care migrația le ridică. Este de așteptat ca, pe măsură ce economia crește și cererea de forță de muncă străină devine tot mai mare, țara să adopte politici mai flexibile în ceea ce privește migrația, într-un efort de a acoperi deficitul pe piața muncii și a stimula economia.

Soluții și parteneriate pentru gestionarea migrației

În încercarea de a gestiona migrația, Uniunea Europeană și statele membre au început să externalizeze controlul la granițe, semnând parteneriate cu țări precum Turcia, Libia sau Rwanda. Aceste parteneriate permit gestionarea fluxurilor de migranți în afara Uniunii Europene, însă ele nu sunt lipsite de controverse. Organizații internaționale precum Amnesty International și Human Rights Watch au atras atenția asupra abuzurilor la care sunt supuși migranții în aceste țări partenere.

Italia, de exemplu, s-a confruntat cu o criză gravă a migrației în ultimele decenii, în special pe insula Lampedusa, unde imigranții africani ajung în număr mare pe Mediterana. Aceasta a forțat guvernul italian să solicite sprijinul Uniunii Europene, iar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va oferi sprijin în gestionarea fluxurilor de migranți. Acest model de externalizare a controlului la granițe este folosit și în alte țări, precum Marea Britanie, care a încheiat un acord pentru trimiterea migranților ilegali în Rwanda.

Criza migrației și viitorul Europei

Migrația masivă în Europa a generat o criză complexă, care afectează nu doar statele vestice, ci și țările din Europa de Est, inclusiv România. Deși migranții au contribuit la susținerea economiilor europene, migrația ilegală și lipsa unei integrări eficiente au creat o presiune imensă asupra statelor membre. În acest context, România se confruntă cu provocări suplimentare legate de integrarea în Spațiul Schengen și gestionarea propriului deficit de forță de muncă.

Soluțiile pentru criza migrației trebuie să fie coordonate la nivel european, iar externalizarea controlului la granițe nu este o soluție suficientă. Pe termen lung, statele europene trebuie să dezvolte politici care să integreze mai eficient migranții și să prevină abuzurile la care aceștia sunt supuși. Europa se află într-un moment de răscruce, iar modul în care va gestiona această criză va defini viitorul economic și politic al continentului, conform Adevărul.