Megalacul ce acoperea România: Descoperirea fabuloasă care rescrie istoria geologică a cea ce era cândva Paratethys

În urmă cu aproximativ 11 milioane de ani, în perioada Miocenului superior, o vastă întindere de apă cunoscută sub numele de Paratethys acoperea o mare parte din Europa, inclusiv teritoriul actual al României. Descoperirea dimensiunilor acestui megalac, considerat cel mai mare din istoria planetei Pământ, a adus recunoaștere internațională unei echipe de cercetători români, care au reușit să stabilească proporțiile și importanța acestui fenomen geologic unic.

Megalacul Paratethys: dimensiuni fără precedent și recunoaștere internațională

Echipa de cercetători condusă de Dr. Dan Palcu, formată din experți ai Institutului GeoEcoMar și ai Universității din București, a reușit să determine că Paratethys a fost, la apogeul său, cel mai mare lac de pe suprafața Pământului. Cu o suprafață de aproximativ 2,8 milioane de kilometri pătrați, Paratethys se întindea de la estul Alpilor până în regiunile care astăzi fac parte din Kazahstan, acoperind inclusiv mare parte din teritoriul României. Volumul său era uluitor: peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apă salmastră, o combinație de apă dulce și sărată.

Aceste dimensiuni incredibile au fost oficializate de Cartea Recordurilor Guinness, care a publicat rezultatele cercetării într-un articol dedicat „Celui mai mare lac care a existat vreodată”. Recordul a fost inclus și în edițiile tipărite ale Guinness World Records, tradus în peste 40 de limbi, ceea ce subliniază importanța acestei descoperiri pentru comunitatea științifică globală.

Reacția pe care au avut-o doi americani când au văzut pentru prima oară Casa Poporului: “Sper ca România să nu distrugă toată arhitectura comunistă”

Ce să adaugi în fasolea bătută de post la final pentru a rămâne cremoasă mai multe zile

Deși anterior se credea că în această zonă a existat o mare preistorică, cunoscută sub numele de Marea Sarmatică, cercetările echipei conduse de Dr. Dan Palcu au demonstrat că, timp de aproximativ cinci milioane de ani, aceasta a fost, de fapt, un lac izolat de ocean. Paratethys a fost un ecosistem unic, populat de specii de animale nemaivăzute în alte părți ale globului.

Urmele Paratethys în România: mărturii geologice și faunistice

Lacul Paratethys a lăsat în urma sa urme spectaculoase pe teritoriul României, vizibile și astăzi în diverse regiuni ale țării. În Subcarpații Buzăului și în Oltenia de sub munte, trovanții – formațiuni geologice de nisip cimentat – sunt martori tăcuți ai existenței acestui mega-lac. De asemenea, calcarele din zona Istrița, care acum 10 milioane de ani formau plaje tropicale, și falezele roșiatice din Dobrogea de Sud, unde alternanțele de umplere și desecare ale lacului sunt reflectate în straturile de roci, reprezintă dovezi ale impactului geologic al Paratethys asupra peisajului actual.

Cercetările au dezvăluit, de asemenea, existența unei crize hidrologice severe în timpul existenței Paratethys, când lacul a pierdut mai mult de două treimi din suprafață și o treime din volum. Nivelul apei a scăzut cu până la 250 de metri, ceea ce a avut consecințe devastatoare pentru fauna locală. Una dintre victimele acestei crize a fost Cetotherium riabinini, cea mai mică balenă descoperită vreodată, care a dispărut în urma schimbărilor drastice ale mediului.

Pentru a înțelege pe deplin istoria Paratethys, cercetătorii au utilizat tehnici avansate de magnetostratigrafie, care implică studierea inversărilor de polaritate ale câmpului magnetic terestru în rocile de pe fundul lacului. De asemenea, reconstrucțiile paleogeografice digitale au fost esențiale pentru a determina dimensiunile și volumul acestui lac imens, oferind o imagine detaliată a peisajului Europei în Miocenul superior.

Importanța descoperirii și moștenirea geologică a Paratethys

Descoperirea proporțiilor megalacului Paratethys nu doar că rescrie o parte importantă a istoriei geologice a planetei, dar pune și România pe harta cercetărilor de importanță mondială. Urmele lăsate de acest mega-lac pe teritoriul României oferă o fereastră unică către un trecut îndepărtat, evidențiind schimbările dramatice care au modelat continentul european.

Pentru comunitatea științifică, această descoperire reprezintă un pas major în înțelegerea dinamicii climatice și geologice din epoca Miocenului superior. Urmele geologice ale Paratethysului continuă să fie studiate, oferind noi date despre evoluția faunei și impactul schimbărilor de mediu asupra ecosistemelor antice.

În final, această realizare remarcabilă a cercetătorilor români nu doar că ne oferă o imagine clară asupra unuia dintre cele mai impresionante fenomene naturale din istoria planetei, dar subliniază și importanța investigațiilor științifice riguroase în descoperirea și înțelegerea moștenirii noastre naturale. Pe măsură ce cercetările continuă, rămășițele Paratethysului vor continua să ofere indicii valoroase despre trecutul nostru geologic, consolidând locul României în peisajul științific international.