Marile corporații globale renunță la obiectivele „verzi” din cauza provocărilor economice

În ultimul an, multe corporații internaționale au început să-și reevalueze angajamentele față de obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, invocând dificultăți economice și presiuni din partea investitorilor. Mari companii precum Unilever, Bank of America și Shell și-au abandonat sau întârziat țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această tendință este evidențiată de Financial Times, care subliniază că în acest an, mulți lideri corporativi au constatat că nu pot îndeplini obiectivele de mediu stabilite anterior.

Un motiv major pentru acest recul este absența unor standarde clare de reglementare și sprijin guvernamental insuficient. Totodată, întârzierile în implementarea noilor tehnologii verzi complică și mai mult realizarea țintelor. În plus, factori politici și economici, cum ar fi creșterea costurilor energiei și complexitatea lanțurilor de aprovizionare, contribuie la amânarea inițiativelor ecologice. Aceste probleme nu afectează doar corporațiile, ci și guvernele, cum ar fi cel din Scoția, care a renunțat la obiectivele de decarbonizare pentru anul 2030.

Presiunile economice și tehnologice reduc ambițiile climatice

Companiile au invocat, în mare parte, dificultăți politice și tehnologice pentru a justifica renunțarea la obiectivele climatice. De exemplu, Unilever a declarat recent că obiectivele sale de reducere a poluării cu plastic și conservarea biodiversității trebuie revizuite. În mod similar, Volkswagen a amânat țintele de reducere a emisiilor pentru vehiculele sale, afirmând că dezvoltarea tehnologică și ciclurile de producție nu permit atingerea acestor obiective pe termen scurt.

Tehnologia, deși esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice, nu oferă soluții imediate. Un exemplu în acest sens este grupul farmaceutic elvețian Roche, care recunoaște că tranziția către o producție ecologică este limitată de lipsa unor soluții viabile pentru necesarul ridicat de energie din procesele de fabricație. În plus, explozia exporturilor de vehicule electrice din China a determinat companii auto europene să încetinească tranziția de la vehiculele pe combustie internă la cele electrice.

Nu toți eroii poartă mantii: pilotul șef Florin Rotaru și-a sacrificat propria viață pentru a salva mii de oameni, nu a apucat să-și vadă fiul nebotezat

Întrebare de cultură generală: ce este Africa, țară sau continent? Greșeala pe care o fac din ce în ce mai mulți români

Obstacole în calea tranziției la energia verde

Un alt obstacol major pentru companii îl reprezintă disponibilitatea redusă a energiei regenerabile. Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că livrarea de noi capacități de energie curată este subminată de incertitudinile politice și de lipsa investițiilor în infrastructura de transport a energiei electrice. În Marea Britanie, de exemplu, compania Kimberly-Clark a reclamat întârzieri în conectarea centralelor sale solare la rețeaua națională de electricitate, ceea ce afectează tranziția la energie verde.

Chiar și marii jucători din industria petrolieră și-au reevaluat planurile de decarbonizare. BP și Shell, companii care anterior și-au asumat angajamente ambițioase pentru reducerea emisiilor, au redus țintele pentru 2035, invocând provocările tranziției energetice. De asemenea, bănci precum Bank of America au modificat politicile legate de climă din cauza presiunilor politice, renunțând la angajamentele de a nu finanța noi proiecte bazate pe combustibili fosili.

Aceste evoluții evidențiază faptul că, în ciuda presiunilor din partea activiștilor și investitorilor pentru a atinge obiectivele de emisii nete zero, companiile se confruntă cu realități economice și tehnologice care fac dificilă îndeplinirea acestor promisiuni.