Mandate de arestare pentru Netanyahu, Gallant și comandantul Hamas: Acuzații de crime de război la Curtea Penală Internațională

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pentru prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, fostul ministru al apărării, Yoav Gallant, și comandantul militar al Hamas, Mohammed Deif. Decizia istorică a fost luată după ce o cameră preliminară a respins obiecțiile Israelului cu privire la jurisdicția Curții asupra teritoriilor palestiniene, scrie BBC.

Acuzații grave împotriva liderilor

Conform declarației CPI, cei trei lideri sunt suspectați de responsabilitate penală pentru crime de război și crime împotriva umanității în timpul conflictului dintre Israel și Hamas. În cazul lui Netanyahu și Gallant, acuzațiile includ utilizarea foametei ca metodă de război, precum și persecutarea și atacurile asupra civililor. Mohammed Deif este acuzat de coordonarea unor acțiuni care includ crime împotriva umanității, tortură și violență sexuală.

Deși Israel susține că Mohammed Deif a fost ucis într-un atac aerian în Gaza în luna iulie, Curtea a specificat că nu există dovezi concludente care să confirme acest lucru.

Contextul conflictului

Mandatele au fost emise în urma unor evenimente din 7 octombrie 2023, când forțele Hamas au atacat sudul Israelului, ucigând aproximativ 1.200 de persoane și luând ostatici. Ca răspuns, Israel a lansat o campanie militară masivă împotriva Hamas, care, conform Ministerului Sănătății din Gaza, a dus la moartea a peste 44.000 de persoane.

Noile reguli pentru vânzarea mașinilor second-hand valabile de la 1 decembrie. Precizările făcute de RAR

Femeia după chipul căreia a fost creată Statuia Libertății. Cum arăta muza celui mai cunoscut simbol al Americii

Acuzațiile împotriva lui Deif subliniază amploarea atacurilor sistematice asupra populației civile din Israel, în timp ce Netanyahu și Gallant sunt considerați responsabili pentru consecințele umanitare devastatoare ale campaniei militare din Gaza.

Reacții internaționale și controverse

Decizia CPI a fost primită cu reacții mixte. Biroul prim-ministrului israelian a calificat acuzațiile drept „antisemite și absurde”, iar Gallant a declarat că hotărârea Curții „pune Israelul și Hamas pe același plan, legitimând crimele comise de organizația teroristă”. De cealaltă parte, Hamas a salutat mandatele pentru liderii israelieni, descriindu-le drept „un precedent istoric important”.

În timp ce Statele Unite au respins decizia CPI, Uniunea Europeană, prin vocea șefului diplomației, Josep Borrell, a declarat că mandatul „trebuie respectat și implementat”.

Provocări în aplicarea mandatelor

Deși mandatele CPI sunt obligatorii pentru cele 124 de state membre ale Curții, inclusiv multe din Europa, aplicarea lor este incertă. Israel nu recunoaște jurisdicția CPI și nu este membru al Curții, iar SUA, principalul său aliat, susține această poziție. Cu toate acestea, Netanyahu și Gallant ar putea întâmpina dificultăți în a călători în state membre ale CPI, unde riscă să fie arestați.

Experiențele trecute, precum refuzul Africii de Sud de a-l aresta pe fostul președinte sudanez Omar al-Bashir în 2015, sugerează că implementarea acestor mandate rămâne o chestiune complexă și controversată.

Decizia CPI deschide o nouă etapă în răspunderea juridică internațională, dar efectele sale rămân de văzut, în funcție de voința statelor membre de a acționa conform regulilor Curții.