Majorarea salariului minim pe economie, o lovitură dureroasă pentru acest domeniu din România. Se lasă cu concedieri masive și posibile falimente

Industria textilă din România, cândva o forță economică în județul Vrancea, se confruntă acum cu o criză profundă. Deși în anii anteriori fabricile de textile din această zonă au asigurat mii de locuri de muncă și au susținut economia locală, creșterea salariului minim pe economie programată pentru 2025 pune o presiune imensă asupra acestui sector. În contextul economic actual, marcat de creșterea costurilor de producție și pierderea unor contracte internaționale, mulți antreprenori din domeniul textil anticipează concedieri masive și chiar falimente.

Industria textilă din Vrancea, în pragul colapsului

În prezent, județul Vrancea rămâne un punct important pentru industria textilă din România, chiar dacă București, Iași și Ilfov au devenit noile centre de înregistrare a firmelor din domeniu. Conform datelor oferite de Termene.ro, în Vrancea se află unele dintre cele mai mari companii de confecții din țară, precum Pandora Prod SRL și Artifex SRL, care angajează împreună peste 1.500 de persoane. Totuși, activitatea acestor companii a fost grav afectată de scăderea cererii pe piața internațională și de contractele pierdute în contextul economic dificil.

Pe lângă concurența crescândă, fabricile vrâncene se confruntă și cu o creștere semnificativă a costurilor de producție, ceea ce a dus la o reducere masivă a activității și la scăderea numărului de contracte de muncă. Conform lui Ion Roman, președinte al Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Vrancea, multe fabrici și-au redus deja numărul de angajați, iar tendința de scădere continuă într-un ritm accelerat. El atrage atenția că acest fenomen ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități și Guvern, subliniind că situația devine din ce în ce mai dificilă pentru întregul sector.

Creșterea salariului minim – un obstacol imens pentru supraviețuirea industriei

Majorarea salariului minim brut de la 3.700 de lei la 4.050 de lei, anunțată pentru 1 ianuarie 2025, ar putea accelera declinul industriei textile din România. Ion Roman avertizează că această creștere, de aproximativ 9,46%, este o povară prea mare pentru multe companii, în special cele mici și mijlocii, care deja luptă pentru supraviețuire. Potrivit acestuia, majorarea va duce la imposibilitatea companiilor de a-și acoperi obligațiile financiare față de stat, ceea ce ar putea duce la concedieri și chiar închideri de afaceri.

Ce preparate au mâncat deținuții din închisorile din România în prima zi de Crăciun. Regim special pentru diabetici

Cât costă să te cazezi 5 nopți în Maramureș de Crăciun și Revelion 2025. Mii de români aleg să-și petreacă sărbătorile în nordul țării

În plus, el consideră că o eventuală aliniere a salariului minim românesc la cel european ar fi o eroare gravă, deoarece România nu are același nivel de dezvoltare economică și nu dispune de resursele necesare pentru a susține o astfel de majorare. „Țările din Uniunea Europeană au alt nivel de dezvoltare și își pot permite salarii minime mai mari, însă în România încă suntem departe de acest standard”, a explicat Roman.

Pentru a evita un dezastru economic, el sugerează că statul ar trebui să revizuiască cheltuielile bugetare și să identifice măsuri care să sprijine mediul de afaceri, în loc să impună creșteri salariale pe care firmele nu le pot susține.

Consecințele sociale și economice ale unei industrii în declin

Declinul industriei textile nu afectează doar economia locală din Vrancea, ci și întreaga regiune, unde multe familii depind de locurile de muncă oferite de acest sector. În prezent, fabricile de textile din județ asigură aproximativ 6.000 de locuri de muncă, acoperite în principal de localnici, dar și de muncitori din județele învecinate, precum Galați și Brăila. Închiderea acestor fabrici ar duce la creșterea șomajului și ar afecta serios stabilitatea economică a regiunii.

Pe de altă parte, concedierile masive din sectorul textil ar putea să exercite o presiune suplimentară asupra bugetului de stat, prin creșterea numărului de șomeri care solicită sprijin financiar. Acest lucru ar putea genera un efect de domino, agravat de scăderea contribuțiilor fiscale și de dificultatea autorităților locale de a atrage noi investiții.

Ce poate face statul pentru a salva industria textilă?

Reprezentanții sectorului textil și ai întreprinderilor mici și mijlocii propun mai multe măsuri pentru a sprijini industria și a evita o criză de proporții. Printre acestea se numără revizuirea cheltuielilor bugetare și identificarea unor modalități de reducere a taxelor și impozitelor pentru companiile din domeniu. O altă soluție propusă de Ion Roman este acordarea de subvenții sau facilități fiscale pentru companiile care angajează lucrători în zonele economice defavorizate.

De asemenea, investițiile în programe de formare profesională și în crearea unui mediu de afaceri favorabil ar putea ajuta sectorul textil să se adapteze la cerințele pieței actuale și să atragă noi parteneriate internaționale. În lipsa unor astfel de măsuri, industria textilă din România riscă să piardă tot mai mult teren pe piața internațională, iar consecințele vor fi resimțite atât de angajatori, cât și de angajați.

O decizie necesară sau o lovitură pentru mediul de afaceri?

În timp ce majorarea salariului minim are ca scop îmbunătățirea nivelului de trai al lucrătorilor, efectele sale asupra industriei textile și asupra altor sectoare vulnerabile nu pot fi ignorate. În cazul în care autoritățile nu vor lua măsuri de sprijinire a sectorului, majorarea salariului minim ar putea să devină un catalizator pentru falimente și șomaj.

Decizia Guvernului de a crește salariul minim este importantă pentru a proteja drepturile muncitorilor, dar trebuie să fie însoțită de politici care să susțină companiile aflate deja la limită. România trebuie să găsească un echilibru între protejarea intereselor lucrătorilor și asigurarea viabilității afacerilor, astfel încât economia să nu devină victima unor măsuri implementate fără o analiză profundă a consecințelor, conform Profit.ro.