Mahalaua Dracului: Cartierul terorii din Bucureștiul de acum 150 de ani
În zilele noastre, când ne gândim la cartierele rău-famate din București, nume precum Rahova sau Ferentari vin imediat în minte. Cu toate acestea, în urmă cu 150 de ani, cel mai periculos cartier al Capitalei era cunoscut sub un nume mult mai sugestiv: Mahalaua Dracului. Situat nu departe de Calea Victoriei, la intersecția dintre Calea Filantropia și Banu Manta, acest cartier a fost locul de adăpost pentru cei mai temuți tâlhari și infractori ai vremii.
Peisajul sinistru al Mahalelei Dracului
Bucureștiul de la mijlocul secolului al XIX-lea era un oraș în plină transformare, în care vechiul și noul se îmbinau într-un amestec fascinant. La acea vreme, orașul începea să cunoască primele semne ale modernizării, influențele occidentale devenind tot mai evidente în arhitectură, infrastructură și modul de viață al locuitorilor.
Cartierul Mântuleasa este unul dintre cele mai vechi cartiere din București, cunoscut pentru farmecul său istoric și pentru poveștile fascinante care îl învăluie. În urmă cu 150 de ani, acest cartier era caracterizat de străduțele înguste și casele boierești, majoritatea construite din lemn și cărămidă, care reflectau stilul arhitectural al vremii. Mântuleasa era locuit în principal de negustori, meșteșugari și mici proprietari, fiind un centru al comerțului local.
La polul opus, descrisă de cronicarii vremii ca având un „aspect sinistru” asemănător „meleagurilor unui trib indian”, Mahalaua Dracului oferea un spectacol de mizerie și neliniște. Un articol publicat pe 3 august 1932 în revista „Ilustrațiunea Română” descrie astfel cartierul: „O mizerie indiscretă și lipsită de pudoare se oferea întreagă, în toată hidoșenia ei. Pe ulițele înguste și desfundate – mărginite de case care-ți inspiră neliniște, cu ochiurile ferestrelor lipite cu hârtii de toate culorile, cu ziduri leproase – se contopeau laolaltă în fumul prafului copii, gunoaie, câini, femei, oase, porci și stârvuri de animale”.
Atmosfera de teroare și degradare era completată de locuitorii acestei mahale. Aici trăiau unii dintre cei mai periculoși hoți și criminali din București, oameni care au lăsat în urma lor o serie de povești și legende urbane terifiante.
Infamul Han Galben și locuitorii săi
La intersecția dintre Bulevardul Ion Mihalache și Bulevardul Banu Manta, se afla un loc emblematic al cartierului: Hanul Galben. Poreclit astfel datorită culorii pereților săi exteriori, Hanul Galben adăpostea cei mai notorii hoți și trișori ai Capitalei. Printre aceștia se numărau:
- „Bancherul”, un cunoscut cămătar care își exercita influența la finalul secolului al XIX-lea.
- „Sobarul”, criminalul care l-a ucis pe scriitorul George Cair.
- „Cuțitarul”, un infractor vestit care antrena și educa tineri infractori, creând astfel o adevărată pepinieră de criminali precoce.
- Frații „Doctoru”, care dețineau o școală de hoți cu două catedre: unul preda arta furtului de portmonee din buzunare, iar celălalt furtul din gențile doamnelor.
E important de menționat că în apropierea Hanului Galben, între 1907 și 1909, a locuit și pictorul Ștefan Luchian, care a fost inspirat de peisajul dezolant al zonei pentru a crea lucrarea „Mahalaua Dracului”. Pictura surprinde construcțiile mizere și atmosfera apăsătoare a cartierului.
Declinul și demolarea Hanului Galben
Așadar, Hanul Galben a rămas în picioare până în 1985, când a fost demolat la ordinul lui Nicolae Ceaușescu pentru a face loc unui loc de parcare. Se pare că această clădire modestă nu se încadra în peisajul deja împânzit de blocuri proletare, astfel că autoritățile au decis să o îndepărteze, distrugând astfel o parte importantă a istoriei bucureștene.
Astfel, Mahalaua Dracului reprezintă un capitol fascinant și întunecat al istoriei Bucureștiului. Cu peisajele sale sinistre și locuitorii săi infami, acest cartier a fost timp de mulți ani un loc de frică și pericol. Chiar dacă timpul și modernizarea au schimbat fața orașului, amintirea Mahalelei Dracului rămâne vie, oferind o perspectivă unică asupra trecutului tumultuos al Capitalei.