Lucy a transformat înțelegerea evoluției umane acum 50 de ani: povestea celei mai faimoase fosile din lume

Acum 50 de ani, descoperirea fosilei cunoscute sub numele de „Lucy” a schimbat radical înțelegerea noastră asupra evoluției umane. Descoperită în Etiopia de paleontologul american Don Johanson și studentul Tom Gray pe 24 noiembrie 1974, Lucy a oferit dovezi că strămoșii noștri puteau merge în poziție verticală pe două picioare cu peste 3,2 milioane de ani în urmă. Această caracteristică, odată considerată o trăsătură mult mai recentă, s-a dovedit esențială în povestea evoluției speciei umane.

Descoperirea lui lucy: o întâmplare fericită

Don Johanson, acum în vârstă de 81 de ani, și-a amintit într-un interviu pentru CNN ziua memorabilă în care a găsit fosila. „Era o dimineață de duminică și temperaturile depășeau cu mult 100 de grade Fahrenheit. Mă aflam într-o regiune extrem de joasă din Etiopia, într-un loc unde stratul geologic se întinde pe milioane de ani. Înceam fosilele unor strămoși umani când am observat o mică bucată de os începută de cot, în timp ce întregeam sedimentele de 3,2 milioane de ani vechime.”

Île-a fost clar imediat că acele fragmente aparțineau unui strămoș uman, și nu unui alt tip de animal. Descoperirea inițială a fost urmată de găsirea mai multor fragmente: părți din craniu, pelvis și oase ale brațului și piciorului, ceea ce a format în cele din urmă cel mai complet schelet al unui strămoș uman descoperit până atunci. „Am realizat în acel moment că visul copilăriei mele se îndeplinea… nu știam încă cât de importantă avea să devină această descoperire.”

Rămășițele lui Lucy, în imagine, au alimentat cinci decenii de cercetare științifică. (Foto: Stephen Filmer/CNN)

Semnificația lui lucy și impactul asupra cercetării evoluției umane

Lucy a fost atribuită unei noi specii, Australopithecus afarensis, și a reprezentat o combinație fascinantă de trăsături umanoide și simiene. Cu 47 de oase din același individ, Lucy a fost cea mai completă fosilă a unui strămoș uman cunoscută la acea vreme. Ea a oferit dovezi clare că mersul biped a apărut mult mai devreme decât se credea anterior, într-o perioadă în care creierul era încă mic și instrumentele de piatră nu erau folosite.

Cele 5 declarații controversate ale lui Trump despre NATO care ridică întrebări privind viitorul Alianței

Ambasadorul Turciei, critici dure la adresa României pentru lipsa autostrăzilor: „600 de kilometri până la Istanbul și facem zece ore. Este inacceptabil”

Impactul descoperirii lui Lucy nu s-a limitat doar la comunitatea științifică. Ea a captivat imaginația publicului larg și a devenit un simbol al originilor umane. Don Johanson a remarcat că „numele ei a făcut ca acele oase să fie percepute ca o persoană, ceea ce a atras și mai mult atenția oamenilor. Era o poveste despre noi, despre locul de unde am venit”.

De-a lungul anilor, cercetarea fosilelor și evoluția tehnicilor de datare au dus la noi descoperiri, dar Lucy a rămas o figură centrală. Mărturie a unui timp în care hominizii începeau să se adapteze la un mediu în schimbare, Lucy a ajutat la stabilirea unui punct de reper important în arborele genealogic uman. Paleontologii au folosit descoperirile de la Hadar, locul unde a fost găsită Lucy, pentru a înțelege mai bine structura speciei Australopithecus afarensis și cum au contribuit acești strămoși la evoluția noastră.

Don Johanson lângă monumentul descoperirii lui Lucy, în vizită aniversară de 50 de ani de la găsirea fosilei. (Foto: Jack Daulton/CNN)

Cum a primit lucy numele său și influența asupra culturii populare

Numele „Lucy” a fost dat în mod spontan în tabăra de cercetare în seara descoperirii, când se asculta piesa „Lucy in the Sky with Diamonds” a trupei The Beatles. „Era un nume atrăgător, ușor de reținut și care oferea o notă umană acelor oase fosilizate”, a explicat Johanson. Astfel, Lucy a devenit o adevărată „vedetă” în paleoantropologie, captând atenția nu doar a specialiștilor, ci și a publicului larg.

Chiar dacă, între timp, au fost găsite fosile mai vechi și mai complete, Lucy continuă să fie un simbol iconic. Ea a fost „scânteia” care a aprins o nouă etapă în cercetările asupra originii umane, și a marcat începutul unei perioade intense de explorare în Africa de Est, care a dus la descoperirea altor fosile importante și la o înțelegere mai amplă a diversității hominizilor.

În concluzie, la 50 de ani de la descoperirea sa, Lucy rămâne un punct de referință esențial în studiul evoluției umane, nu doar pentru contribuțiile sale științifice, ci și pentru impactul său asupra modului în care percepem povestea speciei noastre. Descoperirea lui Lucy a deschis calea către o mai bună înțelegere a locului nostru în natură, arătând că mersul biped a apărut mult mai devreme decât se credea și că adaptările noastre au fost mult mai diverse și mai complexe.