Leul românesc, mai puțin valoros decât ai crede la prima vedere. Cât ne costă inflația de fapt, la cât ajunge euro în 2024

În contextul economic actual, leul românesc se confruntă cu provocări majore, reflectate prin supraevaluarea sa pe piață.

Analiza efectuată de economiștii de la Erste Bank dezvăluie o supraevaluare persistentă a monedei naționale timp de 1,5 ani, exacerbată de diferențele de inflație dintre România și zona euro, împreună cu creșteri semnificative ale salariilor și explozia prețurilor la energie și bunuri de bază.

Inflația și deficitul de cont curent – impactul asupra leului românesc

Cursul de schimb real al leului față de euro a fost supraevaluat cu aproximativ 6%, conform estimărilor Erste. Această situație este în mare parte rezultatul unui deficit mare de cont curent, care restrânge spațiul pentru aprecierea monedei naționale. Se preconizează o ajustare treptată a acestui deficit, precum și o aliniere a diferențelor de inflație față de zona euro în următorii ani.

Deși aprecierea cursului de schimb real poate sugera o pierdere de competitivitate, acest lucru depinde de fundamentalele economice care stau la baza acestei aprecieri. În cazul României, ajustarea la cursul de schimb de echilibru se va realiza treptat, îmbunătățindu-se competitivitatea economică pe termen lung.

Alegeri prezidențiale 2024. Ziua 3 de vot în diaspora atrage peste 222.800 de români la urne

Cutremur de 4 grade pe scara Richter în județul Buzău, zona Vrancea

Rolul BNR în stabilizarea leului românesc

În pofida tensiunilor geopolitice, Banca Națională a României (BNR) deține capacități suficiente pentru a menține stabilitatea cursului de schimb. Stabilitatea leului este esențială pentru încrederea consumatorilor, iar BNR se concentrează pe prevenirea unei aprecieri excesive. Erste anticipează un curs de schimb de 5,05 RON/EUR până la sfârșitul anului 2024, evidențiind presiunile inflaționiste ca factori determinanți ai dinamicii leului.

Comparativ cu alte monede din Europa Centrală și de Est (ECE), leul a înregistrat o evoluție similară în termeni de apreciere reală. În pofida acestui fapt, leul rămâne supraevaluat în raport cu forintul unguresc, reflectând diferențele în cursul de schimb real ajustat la inflație.

Ce urmează pentru economia românească

Pe termen mediu, se așteaptă o scădere a gradului de supraevaluare a leului, condiționată de reducerea diferențialului de inflație față de zona euro și de o depreciere nominală graduală a leului. Această tendință indică o aliniere mai strânsă la normele istorice și o îmbunătățire a competitivității economice a României.

În concluzie, deși leul pare să fie puternic la prima vedere, analiza detaliată scoate în evidență provocările cu care se confruntă moneda națională, subliniind importanța monitorizării continue a fundamentalelor economice și a politicii monetare pentru a asigura stabilitatea și competitivitatea pe termen lung, conform CursDeGuvernare.ro.