Legea care ne-ar fi putut aduce doar produse românești pe rafturile din Kaufland, Lidl și Mega Image. Ce s-a întâmplat cu Made in România

Într-un magazin dintr-o comună din Germania, conceptul de „lanț scurt” este clar semnalizat la raft cu o etichetă galbenă și o motocicletă. Ce înseamnă acest lanț scurt? Produsul vine de la o distanță mică față de magazin și trece prin mai puține mâini în traseul său de la fabrică până la consumator. Această abordare încurajează consumul de produse locale și reducerea amprentei de carbon prin scurtarea distanțelor de transport.

În România, triumful Legii „51%”, care obliga supermarketurile să vândă produse românești, a fost de scurtă durată. Legea, în vigoare din 2017 până în 2020, își propunea să încurajeze formarea lanțurilor scurte de aprovizionare și să stimuleze consumul de produse autohtone. Astăzi, în lipsa acestei legi, niciun retailer nu dezvăluie câte produse fabricate în România sunt vândute pe acest lanț scurt.

Ce înseamnă „produs românesc” și impactul economic

Aproape 4 miliarde de euro a fost în 2023 deficitul comercial pe carne, lapte, panificație, legume și fructe, cu un miliard de euro în plus în numai doi ani. Retailerii afirmă că au la raft „produse românești” în proporție de peste 50%, în timp ce dinspre producție se aud voci care se plâng de delistarea din marile magazine.

Ce înseamnă pentru retailerii alimentari „produs românesc” și care este diferența pentru ei între un produs fabricat în România și un produs furnizat de o companie din România? După pandemie și în contextul războiului din Ucraina, securitatea producției locale a devenit esențială. Dacă americanii își aduc acasă producția de cipuri, România ar putea face din industria alimentară un sector strategic. Dar cum împlinește acest obiectiv în condițiile în care deficitul comercial pe produse agroalimentare se adâncește de la an la an?

Marele duce al Luxemburgului a abdicat de la tron după 25 de ani de domnie. Anunțul făcut chiar de Crăciun

Horoscop zilnic 27 decembrie 2024. Zodiile care se bucură de liniște în sânul familiei

„Avem nevoie de piață și de un tratament corect pe piață. În momentul în care s-a dezvoltat retailul în Grecia, producătorii au luat parte cu mic, cu mare să oprească asta. Mi-ar plăcea ca și românii să aibă caracterul grecilor“, a spus George Scarlat, fermier și președinte al Comisiei pentru Agricultură din Senatul României.

Legea „51%” și controversa ei

Timp de patru ani, România a avut o lege care prevedea ca 51% din produsele din supermarketuri să fie românești, facilitând accesul la piață al producătorilor locali. Legea 150 din 12 iulie 2016 modifica și completa Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare și stipula că pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, cel puțin 51% din produse să provină din lanțul alimentar scurt.

În 2020, legea a fost abrogată deoarece Comisia Europeană a considerat că aceasta contravine legislației UE privind libera circulație a bunurilor, susținând că favorizează produsele românești. George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), afirmă că problema a fost cauzată de impunerea unei legi, deși înainte de aceasta, supermarketurile aveau deja o proporție semnificativă de produse românești.

Impactul asupra producătorilor români

În prezent, există discuții referitoare la delistarea unor producători români din supermarketuri pe motiv că produsele lor nu se vând suficient de bine sau sunt sezoniere. Exemplele includ Uniconf, Sonimpex Topoloveni și Cream Land Teleorman. Delistarea apare în urma unui raport care evaluează cererea și oferta din magazine. Reprezentanții Kaufland România afirmă că preferă parteneriate pe termen lung cu producătorii locali și că există mai multe listări decât delistări.

„Pentru noi este mult mai simplu și din punct de vedere logistic și al sustenabilității, al prospețimii, să avem producători locali. De aceea căutăm producători locali și inițiem discuții cu ei pentru a-i lista în magazinele noastre”, spun reprezentanții Kaufland România.

Viitorul producției locale

George Scarlat susține că cererea pentru produsele românești este influențată de retailerii mari și că este nevoie de un tratament corect pe piață. El sugerează că statul ar trebui să investească în fabrici de procesare care să folosească exclusiv materii prime românești, asigurând astfel un loc pe raft pentru produsele 100% românești.

În concluzie, deși legea „51%” a fost abrogată, importanța sprijinirii producătorilor locali rămâne crucială pentru economia României. Este esențial să se găsească soluții viabile pentru a susține producția autohtonă și pentru a reduce deficitul comercial în creștere, asigurând în același timp consumatorilor produse de calitate, produse local, conform ZF.ro.