În peisajul socio-economic al României, județul Botoșani se distinge printr-o realitate îngrijorătoare: peste trei sferturi din populația sa nu participă activ pe piața muncii. Această situație plasează regiunea într-un context de dependență accentuată față de ajutorul social, populația fiind compusă majoritar din categorii vulnerabile: copii, adolescenți, pensionari, persoane cu handicap sau fără venituri. Cu toate acestea, în ciuda potențialului economic remarcabil în domenii precum agricultura, piscicultura, turismul și industria, deficitul de forță de muncă se simte acut, antreprenorii locali fiind adesea nevoiți să recurgă la angajarea de muncitori străini.

Exodul tinerilor către țări occidentale, în căutarea unor oportunități mai bune, a lăsat în urmă comunități rurale îmbătrânite, unde doar o mică parte din populație este angajată, majoritatea în sectorul public. Valeriu Iftime, un investitor de top din Botoșani, subliniază, conform ziarului Adevarul, gravitatea situației: „Sunt patru milioane de români plecați. Și mulți tineri, mulți calificați. Și mulți nu se mai întorc. Este o problemă, evident! Oferim salarii bune, dar nici în aceste condiții nu găsim oameni pentru anumite activități.”

Conform datelor oficiale, Botoșani numără aproximativ 380.000 de locuitori, dintre care doar 110.000 sunt considerați apți de muncă. Șocant este că din acest număr, circa 40.000 nu sunt înregistrați ca având un loc de muncă, nici măcar ca șomeri, ci sunt pur și simplu persoane fără venit. Acest lucru indică faptul că doar o treime din populația județului contribuie efectiv la economia națională prin munca lor.

Structura demografică accentuează această problemă, cu o pondere semnificativă a populației reprezentată de categorii nemonetizabile: pensionari, elevi, persoane asistate social și casnice. Deși sunt 60.000 de elevi și preșcolari, majoritatea tinerilor apți de muncă aleg să-și caute norocul în străinătate, lăsând în urmă un județ care se luptă cu îmbătrânirea populației și cu deficitul de forță de muncă.

Ce este naturopatia, meseria pe care o practică soția lui Călin Georgescu. Cristela face bani frumoși din asta

Cele mai bune tipuri de făină pentru cozonac. Ce trebuie să cauți pe eticheta produsului

Top Orașe Depopulate din România

Într-o analiză a tendințelor demografice, mai multe orașe din România înregistrează un declin semnificativ al populației, reflectând provocările economice și sociale pe care le întâmpină țara:

1. Vaslui – Orașul și județul cu același nume sunt adesea citate pentru rata mare de emigrație și scăderea populației.
2. Suceava – Deși bogat în patrimoniu cultural și natural, Suceava se confruntă cu o depopulare constantă, mai ales în zonele rurale.
3. Călărași – Situat în sud-estul României, Călărași se luptă cu probleme economice ce împing locuitorii către orașele mai mari sau peste hotare.
4. Teleorman – Unul dintre județele cu cea mai mare rată a sărăciei, Teleorman înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri de emigrație.
5. Mehedinți – Mehedinți se confruntă cu provocări economice semnificative, care contribuie la scăderea numărului de locuitori.

Aceste regiuni reflectă un peisaj mai larg al schimbărilor demografice din România, unde disparitățile economice și lipsa oportunităților de angajare determină oamenii să caute un viitor mai bun în alte părți, lăsând în urmă comunități îmbătrânite și o forță de muncă în scădere.