Județele cu mai mulți pensionari decât angajați: Casa de Pensii se confruntă cu deficit și trebuie să suplimenteze fondurile pentru pensii

În România, un fenomen alarmant începe să contureze viitorul sistemului de pensii: în anumite județe, numărul pensionarilor a depășit considerabil numărul angajaților activi. Acest dezechilibru pune o presiune uriașă pe bugetul Casei Naționale de Pensii, care este nevoită să facă transferuri masive de fonduri pentru a acoperi pensiile în aceste zone. Situația este amplificată de scăderea veniturilor colectate din taxe și contribuții sociale, ceea ce îngreunează și mai mult menținerea unui sistem sustenabil.

Discrepanțele regionale: Teleorman și Vaslui, în topul inechităților

Județele din sudul și estul României sunt cele mai afectate de acest dezechilibru. Pe primul loc se află județul Teleorman, unde situația este deosebit de gravă. Aici, numărul pensionarilor depășește 83.000, în timp ce numărul angajaților activi este de puțin peste 56.000. Aceasta înseamnă că doi angajați trebuie să muncească o lună întreagă pentru a susține o singură pensie, ceea ce reprezintă o discrepanță de 48%.

Vasluiul urmează îndeaproape, cu 80.000 de pensionari și un număr similar de salariați, în jur de 56.000. Situația este asemănătoare și în Botoșani, unde, deși există 76.000 de pensionari, discrepanța față de numărul angajaților este ceva mai mică, de 25%. Aceste județe exemplifică provocările cu care se confruntă regiunile unde populația activă este în declin, iar ponderea celor retrași din activitate este în continuă creștere.

Ilfov, Timiș și Cluj: Oaze de stabilitate

În contrast cu aceste județe, regiunile mai dezvoltate, precum Ilfov, Timiș și Cluj, prezintă o situație mult mai echilibrată. În Ilfov și Cluj, de exemplu, numărul angajaților este considerabil mai mare decât cel al pensionarilor, datorită economiilor locale diversificate și a prezenței unor sectoare în plină expansiune, cum ar fi IT-ul și tehnologia. În București, raportul este de patru pensionari la fiecare zece angajați, ceea ce reflectă o populație activă numeroasă, susținută de prezența companiilor multinaționale, a instituțiilor guvernamentale și a organizațiilor internaționale.

Nutriționiștii nu cumpără niciodată alimentele astea din supermarket. Ce explicație au dat experții

A încercat să deschidă ușa avionului în care se afla, dar a fost oprit la timp de către echipaj și ceilalți pasageri. Ce a pățit bărbatul, după aceea

Creșterea cheltuielilor cu pensiile: un sistem sub presiune

În ultimii șapte ani, cheltuielile totale cu pensiile au crescut dramatic, de la 63,6 miliarde lei la aproximativ 131,4 miliarde lei. Subvențiile alocate sistemului de pensii au crescut și ele de la 4,7 miliarde lei la 21,5 miliarde lei, semn al dificultăților întâmpinate în susținerea unui număr din ce în ce mai mare de pensionari. În condițiile în care contribuțiile colectate de la salariați nu mai sunt suficiente pentru a acoperi nevoile celor retrași din activitate, Casa de Pensii se vede nevoită să recurgă la suplimentarea fondurilor.

Acest dezechilibru structural aduce cu sine riscul unor măsuri nepopulare din partea guvernului, cum ar fi creșterea impozitelor, reducerea altor cheltuieli publice sau majorarea datoriei publice prin împrumuturi suplimentare. Toate acestea pentru a menține stabilitatea sistemului de pensii într-o perioadă de mari provocări economice și demografice.

Pe măsură ce populația României îmbătrânește, iar numărul angajaților scade, presiunea asupra sistemului de pensii va continua să crească. Guvernul va trebui să găsească soluții viabile pentru a echilibra bugetul și a asigura sustenabilitatea pe termen lung a pensiilor. În același timp, județele cu dezechilibre pronunțate între pensionari și angajați vor avea nevoie de sprijin suplimentar pentru a face față acestor provocări.