”Jos porcăria!” NeSfânta Vineri în care Elena Ceaușescu a demolat cea mai frumoasă biserică din București

Biserica Sfânta Vineri-Herască din București a fost una dintre cele mai importante și vechi biserici din capitala României. Construită în secolul al XVI-lea, ctitorită de domnitorul Matei Basarab, lăcașul sfânt și-a găsit sfârșitul în perioada comunistă, fiind rasă de pe fața pământului de către dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Ctitorită în perioada domniei lui Matei Basarab

Biserica Sfânta Vineri-Herască din București rămâne în istoria poporului român drept un simbol al spiritualității și identității locale, fiind considerată una dintre cele mai frumoase Case ale Domnului din Capitală.

Ctitorită, inițial, pe vremea voievodului Matei Basarab, și reconstruită în secolul al XIX-lea de generalul Constantin Năsturel-Herăscu, această biserică a fost nu doar un loc de rugăciune, ci și un important centru filantropic și cultural pentru comunitatea sa.

Demolată într-o zi de vineri de către Elena Ceaușescu

În anii ’80, în timpul regimului comunist, Biserica Sfânta Vineri-Herască și alte peste 30 de lăcașuri de cult ortodoxe sunt dărâmate în București, pentru a face loc blocurilor și construcțiilor comuniste.

VIDEO cu momentul în care 8 tauri furioși scapă în public de la un rodeo după ce doboară un gard de fier, din Massachusetts, Statele Unite

De ce bambusul atrage norocul și câte fire este bine să ții în casă ca să aducă prosperitate

Acțiunea brutală face parte dintr-un plan mai larg de demolare a unor importante monumente istorice și religioase în numele progresului urbanistic.

Cu o săptămână înainte ca biserica să fie făcută una cu pământul, Elena Ceaușescu vizitează zona, însoțită fiind de Ion Dincă ”Teleagă”, prim-viceprim-ministru în Guvernul condus de Constantin Dăscălescu.

Vezi și: Top 7 monumente grandioase din București care au fost demolate. Comuniștii le-au făcut una cu pământul

Placa memoriala ce aminteste de biserica sfanta vineri care a fost demolata in 1987. Foto arhiva

Politicianul îi explică tovarășei felul în care clădirea va fi ”încadrată” de un bloc, exact cum s-a făcut la ”Domnița Bălașa”. Vizibil deranjată, soția lui Nicolae Ceaușescu ordonă demolarea lăcașului, replica ei faimoasă ”Jos porcăria!” răsunând, cu ecou, între zidurile bisericii.

Se spune că, în aceeași zi, mai mulți scriitori ar fi publicat un memoriu, cu titlul ”Salvați ctitoria lui Matei Basarab!” Două mii de credincioși fac un lanț uman în jurul bisericii, protejând lăcașul sfânt, sperând ca muncitorii să aibă milă de frumoasa clădire.

În ziua fatidică de vineri, 19 iunie 1987, Biserica Sfânta Vineri-Herască se dărâmă sub lama buldozerelor. Demolarea a reprezentat o lovitură devastatoare pentru comunitatea locală și pentru întreaga națiune, care a pierdut astfel unul dintre reperele sale culturale și spirituale cele mai importante.

Reconstrucția și reamintirea lăcașului sfânt

Pe locul în care ruinele clădirii poartă rugăciunile credincioșilor, amintirea bisericii rămâne vie în inimile oamenilor. Pentru a păstra vie tradiția și spiritualitatea locului, o nouă biserică este ridicată în apropierea vechii locații, în Piața Sfânta Vineri din București.

Această nouă biserică a fost construită după planurile vechiului lăcaș de cult și a fost dedicată aceleiași sărbători religioase, Sfânta Vineri.

Vezi și: Tainele Casei Melik, cea mai veche locuință din București. Muzeul ”Theodor Pallady” de azi a fost azil pentru femei și adăpost pentru pașoptiști

Noua biserica Sfânta Vineri, in faza de constructie. Foto arhiva

Gheorghe Leahu, unul dintre cei mai valoroși arhitecți din Epoca de Aur a României, ține un jurnal secret în perioada comunistă, în care înregistrează evenimentele tragice din acea perioadă.

În jurnalul său, expertul mărturisește durerea și indignarea sa față de demolările haotice ale monumentelor culturale și religioase din Capitală.

”Acum când a dărâmat într-o singură zi şi o noapte biserica Sf. Vineri a înconjurat locul cu miliţieni, cu un cordon din metru în metru.

Lumea căsca gura în afara acestui cordon al represiunii, lipsită de orice opinie. Suntem paralizaţi de atâtea forţe poliţieneşti şi de securitate care ne pândesc de pretutindeni vizibil şi invizibil.

Mi-e sufletul întunecat de atâta mizerie cât înghiţim în viaţa de toate zilele. Numai incultura crasă şi ura iresponsabilă faţă de înaintaşi a făcut ca azi Bucureştiul să fie sărăcit de Mănăstirea Mihai Vodă şi Arhivele Statului, de Mănăstirile Văcăreşti şi Cotroceni, de

bisericile Enei şi Sf. Vineri, de bisericuţa de la Schitul Maicilor aruncată undeva într-un colţ sau de recenta distrugere, în numai trei ore, a gingaşei Biserici Sf. Spiridon Vechi, îngropată de sute de ani în solul Bucureştiului şi ocrotită cu evlavie de toţi cei ce au trecut pe lângă ea!”,

În ciuda distrugerii, memoria bisericii și a altor monumente pierdute rămâne vie și este o mărturie a trecutului și a sacrificiului unor oameni care au luptat pentru păstrarea identității și valorilor culturale ale României.

Vezi și: Podul Mogoșoaiei, locul de promenadă al elitei bucureștene. Constantin Brâncoveanu a pavat drumul către moșia sa cu triunchiuri de copac