Invazie de șerpi de 2 metri care se înmulțesc în pereții și podurile caselor: Avertismentul specialiștilor despre un fenomen fără precedent în Anglia

Un fenomen îngrijorător are loc în Anglia, unde unul dintre cei mai mari șerpi din Europa, șarpele Aesculapian, a început să se înmulțească în pereții și podurile caselor. Cercetătorii avertizează că acest comportament este neobișnuit pentru speciile native, iar invazia acestor șerpi, ce pot ajunge la lungimi de până la 2 metri, este un fenomen fără precedent pentru locuințele din Regatul Unit, scrie The Independent.

Invazia șerpilor Aesculapian: de unde a început totul?

Șerpii Aesculapian, o specie care poate ajunge până la 2 metri lungime, au revenit în Marea Britanie după ce au dispărut în timpul ultimei Ere Glaciare, acum 300.000 de ani. Acești șerpi nu sunt veninoși, dar prezența lor în pereții și podurile caselor poate fi un motiv de îngrijorare pentru locuitorii care nu se așteptau să aibă de-a face cu astfel de reptile invazive. Originar din sudul Europei, șarpele Aesculapian a fost introdus accidental în Colwyn Bay, Țara Galilor de Nord, în anii ’70, după o evadare de la Grădina Zoologică Welsh Mountain.

Vezi și: Cel mai mare șarpe care trăiește în România, balaurul Dobrogean: sursă de legende și mituri în folclor

De atunci, acești șerpi s-au adaptat la clima britanică și au reușit să supraviețuiască în diferite colțuri ale țării. Zonele din jurul Grădinii Zoologice din Londra, în Regent’s Park, și orașul Bridgend din sudul Țării Galilor sunt cunoscute acum pentru prezența acestor reptile neobișnuite. Întrebarea care stă pe buzele multora este cum reușesc aceste creaturi cu sânge rece să supraviețuiască într-un mediu climatic rece, cu temperaturi care nu sunt propice speciilor de acest tip.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

Șerpii și adaptarea la mediul urban

Studiile recente, realizate de o echipă de cercetători care au urmărit 13 șerpi masculi și 8 femele pe parcursul a două sezoane active, între 2021 și 2022, au arătat că acești șerpi folosesc „caracteristici umane” ale noului lor habitat pentru a se încălzi și a-și depune ouăle. Au fost găsiți șerpi care se cățărau pe structuri mari pentru a accesa podurile locuințelor și golurile din pereți. Acest comportament este neobișnuit, fiind observat rar la șerpii nativi din Marea Britanie.

Se pare că masculii au o preferință distinctă pentru clădiri, în timp ce femelele preferă zonele împădurite. Potrivit specialiștilor, „structurile antropice, precum clădirile și canalele, oferă adăpost, oportunități pentru reglarea temperaturii și locuri pentru depunerea ouălor”. Această adaptare le-a permis să se extindă în noi habitate, evitând drumurile prin utilizarea gardurilor vii și a canalelor.

Șarpele Aesculapian la parcul de faună sălbatică Schwarze Berge din Hamburg, Germania. (Foto: AFP, Getty Images)

Un fenomen neobișnuit cu impact necunoscut

Cercetătorii au descoperit și ouă de șarpe într-o grămadă de compost de lângă o casă. Aceste comportamente sunt considerate neobișnuite comparativ cu șerpii nativi ai Marii Britanii, cum ar fi Vipera comună sau șarpele neted, care evită, de obicei, zonele urbane extinse. Chiar și șerpii de iarbă, care pot fi găsiți ocazional în medii artificiale, precum iazurile din grădină, folosesc aceste habitate într-o măsură mult mai redusă.

Vezi și: Cel mai mare șarpe din lume, descoperit în inima Amazonului. Reptila gigant are până la 8 metri lungime și 200 de kg

Din păcate, invazia nu a fost lipsită de victime. Dintre cei 21 de șerpi urmăriți în studiu, cinci au murit, trei fiind loviți de mașini, iar unul a fost canibalizat de un alt mascul. Aceasta subliniază dificultățile pe care le întâmpină șerpii în adaptarea la medii intens urbanizate.

Specialiștii avertizează că invazia acestor șerpi, deși nu reprezintă un pericol direct pentru oameni, poate cauza disconfort și teamă în rândul locuitorilor. Autoritățile sugerează monitorizarea atentă a situației și educarea populației cu privire la aceste reptile neveninoase, pentru a reduce temerile și a încuraja protejarea mediului natural în care aceștia trăiesc.

Fenomenul reprezintă un exemplu grăitor al modului în care schimbările climatice și activitatea umană pot influența distribuția speciilor, ducând la apariția unor situații care ar fi fost de neimaginat cu doar câteva decenii în urmă.