Înghețarea pensiilor în România, mai aproape decât ai crede. Avertismentul de la Bruxelles pleacă de la datoria publică în creștere galopantă

România se află în pericol de a îngheța pensiile, conform unui avertisment serios din partea Comisiei Europene.

Cu o datorie publică prognozată să atingă 53,9% din PIB în anul viitor, țara noastră se apropie vertiginos de pragul critic de 55% stabilit de legislația națională, care ar declanșa măsuri de austeritate severe, inclusiv înghețarea pensiilor.

Avertismentul Comisiei Europene

Conform prevederilor legale din România, atunci când datoria publică atinge 55% din PIB, Guvernul este obligat să suspende creșterile pensiilor. Acest scenariu ar putea deveni realitate, având în vedere creșterea rapidă a datoriei publice. Ultimul raport al Comisiei Europene indică faptul că datoria publică a României a depășit deja pragul de 52%, iar previziunile pentru anul următor nu sunt deloc optimiste.

În prezent, Guvernul a promis majorarea pensiilor de la 1 septembrie, după procesul de recalculare. Aceasta ar urma unei alte creșteri realizate la începutul anului, când pensiile au fost majorate cu 13,8%, ca răspuns la inflația galopantă. Totuși, nu toți pensionarii vor beneficia de creșteri după recalculare, cei care ar primi o sumă mai mică vor continua să primească pensia actuală.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

Impactul deficitului bugetar

Pe lângă creșterea datoriei publice, Comisia Europeană prevede un deficit bugetar semnificativ, care ar putea ajunge la 7% în 2025. Creșterea salariilor în sectorul public, inclusiv în sectoarele educației, sănătății și apărării, contribuie la acest deficit. Deși aceste majorări salariale sunt menite să sprijine angajații, ele nu au fost implementate în mod echilibrat, ceea ce a dus la o creștere nesustenabilă a cheltuielilor curente ale statului.

În contrast, creșterea salariilor în sectorul privat începe deja să încetinească, cu excepția salariului minim pe economie, care a atins 3.700 de lei brut în acest an. Această diferență între sectorul public și cel privat subliniază provocările economice cu care se confruntă România.

Perspective economice și sociale

Experții avertizează că, în ciuda planurilor Guvernului de a majora salariile și pensiile, aceste măsuri nu vor aduce beneficii semnificative pentru români. Măsurile de stimulare economică, cum ar fi creșterea salariilor și a pensiilor, pot duce la creșterea prețurilor și menținerea inflației de bază peste nivelul inflației globale. Astfel, economiile românilor ar putea fi erodate rapid de inflație, contracarând orice beneficii potențiale ale acestor majorări.

În fața acestor provocări economice, este esențial ca autoritățile române să adopte politici fiscale responsabile și să implementeze reforme structurale care să asigure sustenabilitatea finanțelor publice. În lipsa unor măsuri concrete, România riscă să se confrunte cu o criză fiscală majoră, care ar putea avea repercusiuni grave asupra stabilității economice și sociale a țării.

Avertismentul Comisiei Europene subliniază necesitatea unei gestionări prudente a finanțelor publice și a unei politici economice echilibrate. Înghețarea pensiilor și creșterea datoriei publice sunt semnale de alarmă care ar trebui să determine autoritățile să adopte măsuri urgente și eficiente pentru a preveni o criză economică profundă.

În contextul acestor provocări, este vital ca România să găsească un echilibru între necesitatea de a sprijini veniturile populației și imperativul de a menține stabilitatea fiscală și economică pe termen lung. Numai printr-o abordare responsabilă și coerentă, țara noastră poate evita riscurile majore și poate asigura un viitor economic stabil și prosper pentru toți cetățenii săi.