Industria din România care este în criză: Prea multă producție, prea puțini consumatori

Industria globală a vinului se confruntă cu o criză majoră, cauzată de o scădere semnificativă a consumului. În ciuda creșterii producției în anumite regiuni, consumul mondial de vin a scăzut considerabil, creând o problemă de supraofertă care pune presiune pe producători și forțează o parte din afaceri să se închidă. Potrivit Oficiului Internațional al Viei și Vinului, consumul global de vin a ajuns la 221 milioane de hectolitri în 2023, cu mult sub nivelul de 247 milioane de hectolitri înregistrat în 2017. Această reducere se traduce printr-o scădere de peste 3,5 miliarde de sticle de vin pe piață.

Pe fondul acestui declin, producătorii se confruntă cu dificultăți financiare tot mai mari. Mike Veseth, un analist din domeniu, explică faptul că generația Baby Boomers – principala categorie de consumatori de vin în SUA – nu mai menține același ritm de cumpărare, iar consumul acesteia nu este complet înlocuit de noile generații. Astfel, tot mai mulți producători au ajuns să lase strugurii neculeși pe câmp sau chiar să renunțe la viile lor, pe măsură ce cererea de vin continuă să scadă.

Producția mare și inflația afectează piața vinului

În plus, inflația și prețul ridicat al vinului comparativ cu alte băuturi au agravat situația. Consumatorii din Statele Unite și din alte piețe mari se îndreaptă din ce în ce mai mult către băuturi mai ieftine sau către opțiuni fără alcool. Această tendință este deosebit de pronunțată în rândul tinerilor, care aleg să consume mai puțin alcool sau să adopte un stil de viață complet „sober” – fără alcool.

Pentru a răspunde acestei schimbări de preferințe, industria vinului explorează noi strategii de marketing și produse adaptate, cum ar fi vinurile fără alcool, care câștigă popularitate pe piață. Producătorii caută, de asemenea, să-și diversifice oferta și să atragă tineri către consumul de vin prin inovații și campanii de rebranding care să promoveze vinul ca o băutură mai accesibilă și mai atractivă pentru generațiile actuale.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

Totodată, schimbările din industrie au consecințe directe asupra afacerilor mici și a cramelor care nu au capacitatea de a se adapta rapid la cerințele pieței. Rezervoarele rămân pline, iar producătorii se văd nevoiți să găsească soluții pentru a evita pierderile sau chiar închiderea afacerilor lor.

Situația în România: producție record, dar cu provocări

În România, contextul diferă puțin, dar și aici industria vinului se confruntă cu provocări specifice. România a produs 4,4 milioane de hectolitri de vin în 2023, în creștere cu 15% față de anul precedent și cu 4% peste media ultimilor cinci ani. Cu această producție, România se situează pe locul șase în Europa la capitolul producție de vin, fiind unul dintre cei mai mari producători din regiune. Este important de menționat că aceste cifre nu includ vinul produs în gospodăriile rurale, unde tradiția de a produce vin pentru consum propriu este foarte răspândită.

Conform datelor CrameRomania.ro, România găzduiește peste 230 de crame, iar numărul lor continuă să crească, reflectând interesul și pasiunea pentru vin a producătorilor locali. Totuși, creșterea producției de vin vine cu riscuri pentru afacerile românești, care pot fi vulnerabile în fața unei posibile scăderi a cererii interne sau internaționale.

În acest context, România ar putea beneficia de tendințele pieței mondiale și de interesul în creștere pentru vinurile fără alcool, un segment cu potențial neexplorat pe piața locală. De asemenea, cramele românești ar putea să-și concentreze eforturile în direcția exportului, având în vedere că vinul românesc este apreciat la nivel internațional. Totuși, pentru a rămâne competitive și sustenabile, afacerile din industria vinului trebuie să investească în promovarea vinului românesc și să încerce să cucerească un public mai tânăr prin adaptarea produselor la noile preferințe de consum.

Pe măsură ce industria se adaptează la schimbările rapide din comportamentul consumatorilor, rămâne de văzut dacă producătorii români vor reuși să transforme aceste provocări într-o oportunitate pentru a atrage o nouă generație de consumatori.