Impozitarea progresivă a pensiilor, un vis frumos pentru românii care speră la desființarea pensiilor speciale. Privilegiații nu pleacă nicăieri

Subiectul impozitării progresive a pensiilor a revenit în centrul atenției odată cu decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 19 decembrie 2024. Prevederile legale referitoare la acest tip de impozitare au fost declarate neconstituționale, ceea ce înseamnă că cota unică de 10% rămâne în vigoare pentru toate categoriile de venituri din pensii.

De ce a fost respinsă impozitarea progresivă?

CCR a constatat că legislația care introducea impozitarea diferențiată a pensiilor nu respecta principiile constituționale de claritate și previzibilitate. Modalitatea de calcul a impozitului, bazată pe părțile contributive și necontributive ale pensiilor, utiliza indicatori variabili, precum câștigul mediu salarial brut și net, fără a preciza perioada de referință.

Această ambiguitate a generat următoarele probleme:

1. Recalculări permanente: Indicatorii folosiți în formula de calcul se modificau anual, ceea ce putea duce la revizuirea constantă a pensiilor aflate în plată.
2. Incertitudine juridică: Lipsa unei metode clare și constante de calcul a încălcat prevederile constituționale privind stabilitatea și securitatea raporturilor juridice.
3. Încălcarea principiului legalității: Normele fiscale nu ofereau suficientă claritate și transparență, contravenind cerințelor constituționale.

Astfel, CCR a anulat prevederile care impuneau impozitarea progresivă și a menținut cota unică de 10% pentru toate veniturile din pensii.

Cele mai accesibile destinații turistice din România de Revelion. Unde să te distrezi pe bani puțini în Noaptea dintre Ani

Ce trebuie să faci de Sfântul Ștefan ca să-ți meargă bine în anul următor. Tradiții și obiceiuri în a treia zi de Crăciun

Ce presupunea impozitarea progresivă?

Potrivit articolului 101 din Legea nr. 227/2015, pensiile ar fi fost impozitate diferențiat, în funcție de valoarea acestora:

• 10% pentru pensiile mai mici;
• 15% și 20% pentru pensiile mai mari.

Scopul era să se reducă inechitățile din sistemul de pensii, în special pentru pensiile speciale. Însă, din cauza problemelor juridice și de implementare, aceste prevederi au fost considerate neconstituționale.

Ce rămâne valabil?

Decizia CCR simplifică regimul fiscal al pensiilor:

• Cota unică de 10% rămâne aplicabilă tuturor veniturilor din pensii, fără diferențiere între partea contributivă și necontributivă.
• Se elimină recalculările frecvente și incertitudinile legate de utilizarea indicatorilor variabili.

Această decizie este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că va afecta toate categoriile de pensionari, inclusiv pe cei care primesc pensii speciale.

Ce se întâmplă cu pensiile speciale?

Decizia CCR nu abordează direct problema pensiilor speciale, care rămâne o temă sensibilă în România. Deși există discuții despre eliminarea sau reducerea acestora, lipsa unor reglementări clare și a voinței politice face ca privilegiile să persiste.

Decizia CCR clarifică regimul de impozitare a pensiilor, menținând cota unică de 10%. Însă problema inechităților, mai ales în cazul pensiilor speciale, rămâne nerezolvată. Pentru o reformă reală, este nevoie de reglementări mai bine gândite și de o abordare echitabilă care să țină cont de contribuțiile reale ale beneficiarilor.