27 nov. 2024 | 07:00

Hidrogenul, o posibilă salvare pentru sistemul energetic din România. Cum ar funcționa soluția fără emisii de carbon

ACTUALITATE
Hidrogenul, o posibilă salvare pentru sistemul energetic din România. Cum ar funcționa soluția fără emisii de carbon

Hidrogenul este tot mai des menționat ca o soluție promițătoare pentru viitorul sistem energetic, atât la nivel național, european, cât și internațional. Ioan Iordache, Director General al ICMET Craiova și Director Executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului din România, subliniază că hidrogenul fără emisii de carbon reprezintă o soluție robustă și integrantă pentru viitorul sectorului energetic. La Forumul Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence, acesta a subliniat importanța unei învățări aprofundate despre infrastructura hidrogenului, în contextul tranziției energetice întârziate a României.

Potrivit lui Iordache, nu este suficient să privim hidrogenul doar prin prisma tabelelor chimice sau a costului ridicat. Importanța sa vine din potențialul de stocare a energiei, aspect crucial în contextul dezvoltării energiilor regenerabile. Hidrogenul nu este doar un combustibil, ci și un vector de energie, care poate contribui la înmagazinarea și utilizarea eficientă a energiei produse în surplus.

Hidrogenul ca soluție pentru stocarea energiei

Hidrogenul aduce o soluție pentru una dintre cele mai mari provocări ale energiilor regenerabile: stocarea. Energia regenerabilă, cum este cea produsă din surse fotovoltaice sau eoliene, are o mare variabilitate, iar stocarea acesteia pentru perioade lungi de timp nu poate fi realizată în mod eficient cu ajutorul bateriilor. „Stocarea sezonieră de energie – vara pentru iarnă – nu poate fi realizată prin baterii sau alte mecanisme chimice și fizice, dar hidrogenul poate rezolva această problemă,” a declarat Iordache.

Un alt avantaj major al hidrogenului este flexibilitatea sa în utilizare. Energia electrică nu poate fi stocată în sine, ci trebuie transformată în altceva. Hidrogenul este capabil să acționeze ca un vector de energie, care poate fi înmagazinat și folosit ulterior pentru a produce electricitate sau alte forme de energie – fie pentru mobilitate, fie pentru procese industriale. Acest lucru face ca hidrogenul să fie un element esențial în dezvoltarea unui sistem energetic integrat, capabil să asigure stabilitatea și să minimizeze riscul apariției unor crize de aprovizionare cu energie.

Hidrogenul nuclear și viitorul energiei în România

Ioan Iordache a adus în discuție și conceptul de hidrogen nuclear, ca parte integrantă a viitorului sistem energetic românesc. Potrivit acestuia, hidrogenul poate contribui la stabilizarea sistemului energetic și poate susține absorbția de energie regenerabilă fluctuantă, cum este cea fotovoltaică sau eoliană. „Sistemul nuclear poate fi extins pentru a produce nu doar electricitate, ci și hidrogen. Aceasta este o oportunitate majoră pentru România, care ar putea astfel să dezvolte o capacitate de producție energetică pe trei direcții: electricitate clasică, producție de hidrogen, și, bineînțeles, contribuția la stabilizarea sistemului,” a explicat Iordache.

Un alt aspect menționat de Iordache este posibilitatea utilizării hidrogenului în contextul extinderii centralei nucleare de la Cernavodă. Hidrogenul nuclear poate fi un mod eficient de a valorifica energia produsă într-un mod constant, chiar și atunci când cererea de electricitate este scăzută, contribuind astfel la o utilizare mai bună a resurselor existente.

Hidrogenul verde, produs din surse regenerabile, și hidrogenul nuclear sunt considerate soluții viabile pentru reducerea emisiilor de carbon și pentru asigurarea unei tranziții energetice sustenabile. Iordache a atras atenția asupra faptului că soluțiile nu trebuie privite izolat: „Dacă spunem doar ‘hidrogen’ sau doar ‘electricitate’, deja am condamnat sistemul. Trebuie să vedem toate aceste forme de energie în contextul unui sistem energetic integrat și complementar,” a concluzionat acesta.

Viitorul energiei și rolul hidrogenului în România

România are un potențial uriaș pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen, în special în contextul investițiilor în energie regenerabilă și a necesarului de stocare. Proiectele „Hydrogen Valleys” și alte inițiative europene pot stimula crearea unei infrastructuri care să susțină utilizarea pe scară largă a hidrogenului în toate sectoarele economiei.

O altă perspectivă este cea a finanțării inovative, prin mecanisme precum European Hydrogen Bank, care sprijină dezvoltarea proiectelor inovatoare prin Fondul de Inovare. „Anul trecut, în primăvară, au fost investite 800 de milioane de euro în acest sector, iar anul acesta, cred că investițiile vor depăși un miliard,” a adăugat Iordache. Aceste finanțări sunt esențiale pentru ca România să devină un actor important în tranziția energetică globală și să atragă investitori în domeniul energiilor curate.

Pe scurt, hidrogenul poate fi una dintre cele mai viabile soluții pentru un viitor energetic sigur și sustenabil în România. De la capacitatea sa de stocare a energiei până la rolul său în reducerea emisiilor de carbon, hidrogenul are potențialul de a transforma în mod fundamental modul în care consumăm și producem energie. Totuși, pentru ca acest potențial să fie valorificat, este esențială o abordare integrată și colaborativă, în care toate sursele de energie să fie valorificate în mod complementar.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele