Hatshepsut, femeia faraon care a domnit în Egiptul Antic și a fost ștearsă din istorie

Hatshepsut, una dintre cele mai puternice figuri feminine din istoria Egiptului Antic, a fost timp de 3.500 de ani un nume aproape uitat. Deși realizările sale în cei 21 de ani de domnie o plasează printre cei mai mari faraoni ai Egiptului, toate urmele existenței sale au fost șterse imediat după moartea sa, ca parte a unei campanii de cenzură brutală. Însă, în ultimele două secole, arheologii au reușit să readucă la lumină povestea remarcabilă a femeii care a sfidat tradițiile și a condus una dintre cele mai mari civilizații din istorie.

Ascensiunea neobișnuită la tron și domnia glorioasă

Într-o lume dominată de bărbați, Hatshepsut și-a croită un drum neobișnuit către putere. Fiică a faraonului Thutmose I și a reginei Ahmose, Hatshepsut a devenit regină prin căsătoria cu fratele ei vitreg, Thutmose II. După moartea acestuia în 1479 î.Hr., ea a fost numită regentă pentru fiul său vitreg, Thutmose III, care era prea tânăr pentru a domni singur. Însă, contrar așteptărilor, Hatshepsut nu a renunțat la putere odată ce tânărul faraon a devenit major, ci s-a autoproclamat faraon, un titlu rezervat exclusiv bărbaților până atunci.

Pentru a-și consolida poziția, Hatshepsut s-a prezentat în mod deliberat ca bărbat în multe dintre reprezentările artistice ale vremii, purtând haine regale și chiar o barbă falsă. Dar nu doar aparențele au susținut domnia sa; Hatshepsut a fost un lider desăvârșit, sub conducerea sa Egiptul bucurându-se de o perioadă de pace și prosperitate. Printre cele mai mari realizări ale sale se numără expediția extrem de reușită în ținutul Punt, de unde s-a întors cu comori uriașe, inclusiv aur, fildeș și animale exotice.

De asemenea, Hatshepsut a fost responsabilă pentru construirea unor monumente impresionante, inclusiv complexul funerar Deir el-Bahri, situat aproape de Valea Regilor, care rămâne unul dintre cele mai splendide exemple ale arhitecturii egiptene antice.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

Ștergerea din istorie și redescoperirea târzie

După moartea lui Hatshepsut în 1458 î.Hr., Thutmose III, ajuns în sfârșit la putere, a început o campanie sistematică de distrugere a moștenirii mamei sale vitrege. Monumentele ridicate în onoarea ei au fost demolate, iar numele ei a fost șters de pe inscripții, înlocuit adesea cu cel al unui faraon masculin. Această încercare de a-i elimina orice urmă a avut un succes temporar, iar timp de milenii, Hatshepsut a fost o figură aproape uitată în istoria Egiptului.

Cu toate acestea, în 1822, arheologii au reușit să-i descopere numele în timp ce descifrau hieroglifele de la Deir el-Bahri, începând astfel procesul de redescoperire a vieții și realizărilor sale. În 1903, celebrul egiptolog Howard Carter a găsit sarcofagul gol al femeii faraon în Valea Regilor, dar a trecut încă un secol până când mumia ei a fost identificată într-un mormânt minor din apropiere.

De-a lungul anilor, arheologii au descoperit rămășițele mai multor monumente distruse care purtau numele lui Hatshepsut, deseori tăiat sau acoperit cu numele unui alt faraon. Cu toate acestea, încercarea lui Thutmose III de a șterge amintirea mamei sale vitrege a avut un efect contrar: a atras atenția asupra realizărilor extraordinare ale acestei femei remarcabile, ale cărei ambiții și abilități au sfidat normele și au redefinit istoria Egiptului Antic.

Astăzi, Hatshepsut este recunoscută ca unul dintre cei mai mari faraoni ai Egiptului, iar povestea sa este un exemplu al puterii și rezilienței unei femei care a refuzat să fie limitată de traditii.