Guvernul modifică legislația pentru ariile protejate: Între ecologie și proiecte strategice

România se confruntă cu o nouă provocare legată de conservarea biodiversității și dezvoltarea infrastructurii. Guvernul pregătește modificări legislative care vor influența direct proiectele energetice, rutiere și feroviare, prioritizând protejarea unor specii și habitate naturale. Printre noile reglementări se numără și condiții stricte pentru acordarea avizelor de mediu, ceea ce ar putea afecta semnificativ desfășurarea investițiilor majore.

Ariile protejate și impactul asupra dezvoltării economice

Ariile naturale protejate acoperă 25% din teritoriul României, fiind administrate de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. În această categorie intră atât specii precum popândăul, balaurul sau boarca, cât și plante precum buruiana cu cinci degete sau papucul doamnei. Conform noilor reglementări propuse, proiectele din ariile protejate vor primi aviz de mediu doar dacă nu afectează negativ speciile vizate.

Totuși, legea permite derogări în cazuri de interes public major. Acestea presupun însă măsuri compensatorii, care nu sunt clar definite, creând astfel un spațiu pentru interpretări și eventuale dispute. De exemplu, proiectele energetice ale Hidroelectrica sau construcția unor autostrăzi au fost blocate de-a lungul anilor din cauza protejării unor specii precum liliecii sau castorii.

Pe lângă limitările impuse de protecția biodiversității, fuziunea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului ar trebui să eficientizeze procesul de avizare, însă efectele rămân de văzut.

Vești proaste pentru pensionarii din România: cu câte zile vor întârzia pensiile în ianuarie 2025

Panică la un spectacol de circ în Italia: leii si tigrii din arenă s-au răzvrătit, publicul a luat-o la fugă

Protecția biodiversității sau exagerare ecologică?

Printre speciile care vor beneficia de un regim de protecție strict se numără buruiana cu cinci degete, o plantă răspândită pe marginea drumurilor, și boarca, un peștișor mic, utilizat adesea drept momeală de pescari. De asemenea, popândăul, un dăunător al culturilor agricole, este protejat, fapt ce ridică semne de întrebare în rândul fermierilor care deja se confruntă cu pierderi economice din cauza galeriilor săpate de aceste animale.

Proiectele blocate în trecut subliniază impactul protecției excesive. În cazul Autostrăzii Lugoj-Deva, lucrările au fost întârziate din cauza protejării a doar trei lilieci sau a unor castori, iar pentru urși au fost construite viaducte de peste 280 de milioane de euro, în condițiile în care în zonă nu existau astfel de animale.

În alte situații, specii precum gândacul croitor sau broaștele Bombina au generat costuri suplimentare și întârzieri pentru proiecte de infrastructură. Deși aceste măsuri reflectă angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană, ele provoacă tensiuni între prioritățile economice și cele ecologice.

Modificările legislative propuse de Guvern încearcă să reconcilieze nevoile ecologice cu cele economice, însă provocările rămân semnificative. În timp ce protejarea biodiversității este vitală, este important ca reglementările să fie aplicate echilibrat, fără a împiedica dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale.

Dacă proiectul de lege va fi adoptat, impactul asupra investițiilor strategice ar putea fi considerabil. Rămâne însă de văzut dacă soluțiile compensatorii și derogările vor fi suficiente pentru a echilibra balanța între protecția mediului și dezvoltarea economică.