Greșeala majoră a economiei românești, confirmată de un economist. Ce se întâmplă când puterea de cumpărare vine din credite de consume

Economia României se confruntă cu o problemă fundamentală care împiedică creșterea sustenabilă pe termen lung, conform analizei realizate de Andreea Nica, vicepreședinte al consiliului director al CFA România. Predominanța creditării orientate către consum, în detrimentul susținerii sectoarelor productiv-inovative, pune o presiune enormă asupra dezvoltării economice.

Creditarea pentru consum versus investiția în producție

Modelul predominant de creditare în România favorizează consumul și achiziționarea de locuințe, în loc să se concentreze pe creditarea economiei reale. Din totalul de 9 miliarde de lei sub formă de credite noi acordate în februarie, aproximativ 7 miliarde de lei au fost destinate populației. Această situație evidențiază o balanță extrem de nepotrivită, care nu susține producția de bunuri și servicii esențiale pentru o economie sănătoasă.

Andreea Nica a subliniat în cadrul emisiunii ZF Live că această tendință duce la o economie în care sectorul real nu poate contribui eficient la creșterea economică. Pe termen lung, acest model de creditare nu susține crearea de locuri de muncă bine plătite sau dezvoltarea unui mediu concurențial.

Impactul datoriei publice

O altă preocupare majoră exprimată de Nica este legată de costurile pe care le presupune serviciul datoriei publice. România plătește dobânzi care reprezintă 1,9% din PIB, o sumă mai mare decât totalul încasat din impozitul pe profit în anul 2023. Aceasta situație subliniază o disproporție alarmantă între veniturile statului și cheltuielile obligatorii, ceea ce restrânge capacitatea guvernului de a investi în sectoare vitale ale economiei.

Ce să pui în maioneză ca să iasă întotdeauna pufoasă și gustoasă. Ordinea ingredientelor este cel mai important secret

Horoscop zilnic 31 decembrie 2024. Zodia care trăiește un final de an cu emoții

Declinul industriei

Un semnal de alarmă este și scăderea ponderii industriei în PIB, care a coborât pentru prima dată sub 20% în 2023. Această tendință este problematică pentru România, o țară care nu poate depinde în mod sustenabil de servicii financiare sau de turism la fel cum pot alte state cu un profil economic diferit. Lipsa unor politici de susținere a industriei, combinată cu o insuficiență a investițiilor în cercetare și dezvoltare, limitează grav potențialul de creștere economică.

În contextul în care industria a fost singurul sector cu o contribuție negativă la creșterea economică în anul precedent, și producția industrială a continuat să scadă, este clar că sunt necesare schimbări majore în modul în care este structurată și susținută economia națională.

Andreea Nica concluzionează că este esențial să se repenseze strategia economică a României, concentrându-se mai mult pe investițiile în sectoarele productiv-inovative și mai puțin pe stimularea consumului prin creditare. Această schimbare de paradigmă este necesară pentru a asigura o creștere economică robustă și durabilă, care să poată susține o îmbunătățire reală a nivelului de trai în România.