Furnicile, mai deștepte decât oamenii? O lecție din puzzle-ul „Piano Movers”
ACTUALITATE
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Weizmann pentru Știință scoate în evidență modul în care furnicile, prin comportamentul lor colectiv, pot depăși oamenii în rezolvarea problemelor complexe. Experimentul, cunoscut sub numele de puzzle-ul „Piano Movers”, a comparat modul în care grupuri de furnici și oameni mută obiecte mari prin labirinturi complicate, dezvăluind abilități cognitive emergente la furnici.
Cum funcționează inteligența colectivă
Cercetătorii au dorit să exploreze conceptul de „cogniție colectivă”, adică abilitatea unui grup de a rezolva probleme mai eficient decât indivizii care îl compun. Fenomenul este dificil de studiat din cauza mediilor complexe în care se iau deciziile colective, însă mutarea obiectelor mari, cum ar fi un pian sau o bucată de hrană pentru furnici, oferă o oportunitate unică de a compara diferite specii.
În experiment, cercetătorii au folosit specia Paratrechina longicornis de furnici, iar oamenii au fost împărțiți în grupuri mici și mari. Ambele echipe au trebuit să mute un obiect în formă de T printr-un labirint. Pentru furnici, motivația era percepția că transportă hrană spre cuib, iar pentru oameni, provocarea era pur recreativă.
Rezultatele au arătat că, deși oamenii au performat mai bine individual, grupurile mari de furnici s-au descurcat mai bine decât indivizii din aceeași specie. Performanța furnicilor s-a bazat pe ceea ce cercetătorii numesc „memorie colectivă emergentă”, un fenomen care le permite să navigheze eficient prin obstacole și să aleagă cele mai scurte trasee.
Diferențe fundamentale între furnici și oameni
Un aspect fascinant al studiului a fost modul în care grupurile mari de furnici manifestă o coordonare unică. Cercetătorii au descoperit că furnicile păstrează temporar direcția mișcării în „memoria” colectivă, similar modului în care particulele se aliniază în mecanica statistică. Acest lucru le ajută să exploreze obstacolele cu o persistență remarcabilă.
În schimb, grupurile mari de oameni nu au beneficiat de o memorie colectivă similară. Diferențele interpersonale și lipsa de cooperare perfectă au dus adesea la alegeri „lacome”, adică încercări de a muta direct obiectul spre țintă, fără a lua în considerare pe termen lung cum ar afecta aceasta progresul prin labirint.
Profesorul Ofer Feinerman, unul dintre autorii studiului, a explicat: „O colonie de furnici este ca o familie. Toate furnicile din cuib sunt surori și au interese comune. Este o societate strâns unită, în care cooperarea depășește cu mult competiția”.
Această cooperare este cheia succesului furnicilor în comparație cu oamenii, unde competiția și lipsa de coordonare pot submina eficiența grupurilor.
Lecția furnicilor: un model pentru colaborarea umană?
Studiul oferă perspective interesante pentru înțelegerea inteligenței colective și aplicarea acestui concept în situații reale. Abilitățile furnicilor de a coopera și de a depăși obstacolele prin coordonare emergentă ar putea servi drept model pentru îmbunătățirea colaborării umane în diverse domenii, de la rezolvarea problemelor complexe la organizarea eficientă a echipelor.
Deși oamenii rămân superiori în rezolvarea problemelor individuale, acest studiu demonstrează că, în anumite situații, coordonarea colectivă poate transforma furnicile în competitori redutabili.