Fenomenul din Kaufland, Lidl, Mega Image, Carrefour sau DM care îi arde pe români la buzunare. Protecția Consumatorului nu rezolvă problema shrinkflation

În ultima perioadă, fenomenul de „shrinkflation” a devenit tot mai prezent pe rafturile supermarketurilor din România, afectând bugetul românilor fără ca mulți dintre ei să-și dea seama. Acesta constă în reducerea gramajului sau a volumului produselor, menținând în același timp prețul de vânzare. Din păcate, Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care impune reguli pentru combaterea acestui fenomen, nu pare să aibă efectul dorit, ridicând mai multe probleme decât soluții pentru consumatori și comercianți.

Cum funcționează shrinkflation și care sunt obligațiile supermarketurilor

Shrinkflationul este o practică prin care producătorii reduc cantitatea de produs oferită într-un ambalaj fără să modifice prețul de vânzare, lăsând consumatorii să plătească la fel pentru mai puțin. În supermarketuri precum Kaufland, Lidl, Mega Image, Carrefour sau DM, acest fenomen este tot mai întâlnit. Produsele alimentare, dar și cele nealimentare, sunt afectate, iar ambalajul și forma produsului rămân adesea neschimbate, inducând în eroare cumpărătorii.

ANPC a emis un Ordin care prevede obligații clare pentru comercianți, aceștia fiind nevoiți să informeze consumatorii cu privire la reducerea cantităților produselor preambalate, dar păstrând același preț. Informația trebuie afișată într-un câmp vizual clar, lângă produs, cu un text bine definit, la o dimensiune și cu un font specific. Totuși, specialiștii au subliniat că aplicarea acestui ordin ridică numeroase probleme, deoarece nu oferă claritate și lasă loc de interpretări.

Neclaritățile din Ordinul ANPC și efectele asupra consumatorilor

Deși intenția de a proteja consumatorii este lăudabilă, Ordinul ANPC ridică multiple întrebări, atât pentru agenții economici, cât și pentru consumatori. Una dintre principalele probleme este definirea insuficientă a termenilor din cuprinsul actului normativ. De exemplu, nu se explică clar ce înseamnă „produse destinate consumului în spații de vânzare”, ceea ce poate crea confuzii în aplicarea legii. În plus, Ordinul face referire la produsele preambalate vândute la raft, dar nu clarifică dacă se aplică doar produselor consumate în magazine sau tuturor produselor expuse spre vânzare.

Brigitte Bardot este de nerecunoscut acum. Cum a ajuns să arate actrița la 90 de ani, detaliul trist pe care fanii l-au observat

Surpriză la MasterChef. Cine și-a făcut apariția în platoul emisiunii, reacția lui Bontea, Scărlătescu și Dumitrescu

O altă problemă majoră este legată de perioada în care comercianții trebuie să afișeze informația referitoare la scăderea cantității unui produs. Ordinul specifică o perioadă minimă de 30 de zile, însă nu oferă detalii suplimentare privind modul în care se aplică această regulă în cazul produselor deja puse în vânzare înainte de intrarea în vigoare a legii.

Aceste neclarități duc la o aplicare neuniformă a legii, iar consumatorii rămân în continuare vulnerabili în fața shrinkflationului. Practic, deși magazinele sunt obligate să informeze despre modificarea cantităților, lipsa unor definiții clare și a unor sancțiuni stricte face ca protecția reală a consumatorilor să fie pusă sub semnul întrebării.

Sancțiunile aplicate și lipsa de eficiență

Ordinul ANPC prevede că operatorii economici care nu respectă obligațiile de informare vor fi sancționați cu amendă contravențională între 1.000 și 10.000 de lei. În cazurile extreme, magazinul poate fi chiar închis temporar pentru o perioadă de până la 6 luni. Cu toate acestea, ordinul nu specifică clar ce tip de sancțiune va fi aplicată în funcție de gravitatea situației sau dacă amenzile vor fi suficient de descurajante pentru a preveni aceste practici în masă.

În lipsa unor măsuri mai bine reglementate, fenomenul shrinkflation continuă să ardă la buzunarul românilor, iar Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor nu reușește să rezolve cu adevărat problema. Consumatorii plătesc același preț pentru mai puțin produs, iar lipsa unei informări clare și aplicabile uniform face ca efectele acestui fenomen să fie resimțite din plin.

Deși ordinul ANPC este un pas în direcția corectă, este evident că sunt necesare măsuri mai eficiente și clarificate pentru a combate shrinkflationul în mod real. Până atunci, rămâne la latitudinea fiecărui consumator să fie atent la gramajele produselor și să verifice etichetele cu mai multă vigilență, conform Adevărul.ro.