Factura fabuloasă la energie de la Casa Poporului. Cum este să dai pe curent cât pe un apartament în centru Capitalei, în fiecare lună

Casa Poporului sau Palatul Parlamentului se află în administrația deputaților, iar instituția tocmai a stabilit câștigătorul unei licitații legate de furnizorul de energie electrică. În mod previzibil, suma este fabuloasă, dar nu te-ai fi așteptat la o astfel de cifră.

Un apartament cu trei camere în Aviației, Sectorul 1 din București costă 168.000 de euro, conform Storia.ro. Cu toate acestea, pentru a ține lumina aprinsă la Casa Poporului, Camera Deputaților plătește nu mai puțin de 180.000 de euro pe lună, după cum se arată în rezultatul unei licitații SICAP câștigate în această săptămână de Hidroelectrica.

Citește și: Țara fascinantă care a desființat vizele pentru români. Mulți visau să ajungă aici, dar au văzut-o doar în documentare

Hidroelectrica, furnizorul de energie electrică de la Casa Poporului

În perioada ianuarie – septembrie 2024, Hidroelectrica va livra energie către Palatul Parlamentului în valoare de 8 milioane de lei sau 1,6 milioane de euro. Împărțind valoarea astronomică la numărul de luni, factura lunară la curent a Camerei Deputaților este de aproximativ 180.000 de euro în fiecare lună.

Este important de reținut că aceste facturi la energie acoperă nu doar consumul de la Casa Poporului, ci și de la imobilul Garajul Subteran. Facturile la curent se plătesc integral de către Camera Deputaților, apoi deputații se duc să recupereze parte din bani, conform convențiilor, cu ceilalți rezidenți din imobil (Senat, Curtea Constituțională a României, Consiliul Legislativ, Muzeul Național de Artă Contemporană al României, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației).

Citește și: De la Casa Poporului la Palatul Parlamentului, a doua cea mai mare clădire din lume. Proiectul lui Ceaușescu de care sunt mândri românii

Ce trebuie să știi despre Casa Poporului

În inima Bucureștiului, România, se înalță o clădire care a devenit simbolul unei ere: Palatul Parlamentului, cunoscut anterior ca Casa Poporului. Acest gigant arhitectural, una dintre cele mai mari și mai costisitoare clădiri administrative din lume, reprezintă atât măreția cât și excesele regimului comunist sub Nicolae Ceaușescu.

Construcția Palatului Parlamentului a început în 1984, sub viziunea arhitectei Anca Petrescu, care a condus o echipă de aproximativ 700 de arhitecți. Proiectul a marcat o schimbare radicală în peisajul urban al Bucureștiului, necesitând demolarea unei părți importante a centrului istoric, inclusiv a bisericilor și sinagogilor, stârnind astfel controverse semnificative.

Designul clădirii este o combinație de stil neoclasic cu elemente baroce și accente din arta tradițională românească. Această alegere stilistică nu a fost doar o dovadă de măiestrie arhitecturală, ci și un simbol al puterii și bogăției. Folosirea predominantă a materialelor românești, precum marmura masivă, lemnul, cristalul și aurul, a fost menită să reprezinte resursele și opulența națională.

Cu toate acestea, magnitudinea și opulența clădirii vin la un preț considerabil. Costurile exacte ale construcției sunt greu de estimat, dar se crede că s-au ridicat la miliarde de dolari. Aproximativ 100.000 de muncitori, inclusiv un număr mare de soldați, au fost mobilizați pentru acest proiect monumental. Această masivă desfășurare de forțe de muncă și resurse a fost privită atât ca o dovadă a eficienței regimului, cât și ca un exemplu de risipă nejustificată.

Inițial conceput ca sediu administrativ pentru Partidul Comunist Român și diverse alte instituții de stat, astăzi clădirea găzduiește Parlamentul României. Transformarea sa de la un simbol al opresiunii comuniste la un centru al democrației românești este emblematică pentru traseul istoric al țării în ultimele decenii.

Palatul Parlamentului rămâne un punct de reper arhitectural și un obiectiv turistic major. Cu toate acestea, este și un monument controversat, reprezentând dualitatea istoriei României: pe de o parte, mândria națională și realizările arhitecturale, pe de altă parte, excesele și opresiunea unei epoci tumultuoase. Acest edificiu continuă să fie un subiect de dezbatere și reflecție, simbolizând complexitatea și continuitatea istorică a României.