Explicația științifică pentru efectul unui tablou asupra creierului uman. Cum ”funcționează” Girl with a Pearl Earring de Vermeer asupra privitorului

Tabloul Girl with a Pearl Earring de Johannes Vermeer, cunoscut drept „Mona Lisa din nord”, continuă să fascineze privitorii de secole. Recent, cercetătorii au început să exploreze științific de ce acest tablou atrage atenția în mod atât de profund și constant. O investigație neurologică, realizată cu ajutorul tehnologiei de urmărire a ochilor (eye-tracking), EEG (electroencefalogramă) și RMN (rezonanță magnetică), a descoperit mecanismele care explică impactul puternic al operei asupra creierului uman.

Cum captează tabloul atenția

Cercetarea, efectuată pe 20 de voluntari la muzeul Mauritshuis din Haga, a arătat că structura tabloului și modul în care sunt plasate punctele-cheie de lumină creează un „circuit de atenție susținut”. Ochii privitorilor sunt atrași inițial de privirea fetei, apoi de gura ei, iar în final de perla strălucitoare din ureche. Această succesiune de puncte de interes formează ceea ce cercetătorii au numit „triunghiul perlei”, care determină privitorii să se întoarcă repetat asupra acestor elemente.

Pe lângă acest efect vizual captivant, studiul a arătat că privitul direct al operei reale a generat o reacție cerebrală de zece ori mai intensă decât atunci când voluntarii au privit reproduceri. Acest răspuns amplificat a fost măsurat în zona precuneus a creierului, asociată cu conștiința, reflecția de sine și amintirile. Acest fapt explică de ce un tablou precum Girl with a Pearl Earring provoacă o experiență emoțională și contemplativă puternică atunci când este văzut în original.

Girl with a Pearl Earring de Johannes Vermeer

De ce privirea reală a operei este mai intensă decât a unei reproduceri

În cadrul experimentului, reacțiile voluntarilor au fost analizate atât când priveau tablouri originale, cât și reproduceri în postere, toate expuse în același muzeu. Rezultatele au arătat că efectul vizionării unei opere de artă autentice depășește cu mult impactul reproducerilor. EEG-urile au evidențiat un „semnal de apropiere” mult mai puternic la contactul direct cu tabloul, ceea ce indică un interes crescut și o implicare mai profundă a creierului.

De ce nu e indicat să folosești des mașina de spălat vase. Ce se întâmplă dacă nu o cureți cu simț de răspundere

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Potrivit cercetătorilor de la agenția de neuromarketing Neurensics, acest răspuns intens poate fi explicat prin faptul că arta originală stimulează regiuni ale creierului legate de percepția realității și de emoții mult mai eficient decât o reproducere. Este ca și cum tabloul „cere” atenția privitorului, iar acesta nu poate evita să privească mai îndelung și să exploreze fiecare detaliu al operei.

Tabloul și impactul său comparativ cu stimuli periculoși

Un alt aspect fascinant al studiului este că, atunci când voluntarii au fost expuși unor stimuli care ar putea genera o reacție de alarmă, cum ar fi o oprire bruscă într-un lift, tabloul Girl with a Pearl Earring a generat un răspuns și mai puternic. Acest lucru sugerează că forța tabloului în a capta atenția poate depăși chiar și stimuli care indică un pericol iminent, ceea ce subliniază unicitatea și puterea de atracție a acestei opere de artă.

Această investigație neurologică arată clar că efectul tablourilor asupra creierului nu este pur și simplu estetic, ci implică procese complexe de percepție și emoție, oferind o nouă înțelegere a modului în care arta poate influența conștiința și reflecția personală.

Tabloul este supranumit Mona Lisa din Nord