Exemplul din Polonia, un avertisment important pentru pensionarii din România. Cum s-ar schimba vârsta de pensionare pentru binele oamenilor
Polonia a devenit un exemplu semnificativ pentru România în ceea ce privește piața muncii și implicarea pensionarilor în activități profesionale. În ultimii ani, un număr tot mai mare de persoane care ar avea dreptul la pensie continuă să lucreze, în principal din cauza penuriei de forță de muncă. Această tendință ar putea reprezenta un avertisment pentru România, unde dezbaterile despre vârsta de pensionare au fost intensificate de contextul economic și demografic actual.
Piața muncii din Polonia și implicarea pensionarilor
În Polonia, aproximativ 1 milion de persoane care ar putea beneficia de pensie continuă să muncească, iar acest număr este în creștere. Un raport al Institutului Economic Polonez arată că în prezent, pensionarii reprezintă 5,2% din forța de muncă a țării, față de 5% în 2023. În special, femeile predomină în rândul pensionarilor activi, acestea reprezentând peste 96% dintre persoanele cu vârste de peste 60 de ani care sunt încă angajate.
Majoritatea celor care continuă să muncească o fac în microîntreprinderi, unde salariile sunt de regulă mai mici, însă există și un segment semnificativ de manageri cu câștiguri peste medie. Deși sectorul sănătății și cel al educației sunt principalele domenii unde pensionarii își găsesc locuri de muncă, este totuși remarcabil că sectorul IT și industria rămân mai puțin accesibile pentru persoanele de vârsta a treia, din cauza cerințelor fizice și tehnice ridicate.
Ce poate învăța România din situația Poloniei?
Pentru România, care se confruntă cu provocări similare, creșterea implicării pensionarilor pe piața muncii din Polonia oferă o lecție importantă. În condițiile în care companiile angajează persoane cu vârste avansate pentru a acoperi deficitul de personal, guvernele ar putea fi tentate să modifice legislația în ceea ce privește vârsta de pensionare. Acesta este un scenariu care merită analizat cu atenție.
Un astfel de exemplu de creștere a vârstei de pensionare ar putea fi privit ca o soluție pentru susținerea sistemului de pensii și menținerea echilibrului bugetar, dar ar putea avea consecințe pe termen lung asupra calității vieții persoanelor în vârstă. În același timp, datele din Polonia arată că menținerea persoanelor în activitate are și efecte pozitive asupra economiei și a societății, mai ales în domenii cu deficit de forță de muncă, precum sănătatea și educația.
Ce ar însemna o schimbare a vârstei de pensionare pentru români?
În România, ideea creșterii vârstei de pensionare a fost adesea discutată, iar exemplul polonez ar putea alimenta aceste dezbateri. Deși mulți pensionari din Polonia continuă să lucreze de bunăvoie, există temeri că guvernele ar putea impune creșterea vârstei de pensionare pe baza acestui trend. În Polonia, piața muncii devine tot mai mult una a angajaților vârstnici din cauza lipsei de forță de muncă, iar acest lucru ar putea să devină o realitate și în România.
Totuși, înainte de a implementa o astfel de măsură, este esențial să se ia în considerare nevoile reale ale persoanelor în vârstă, dar și cerințele economiei. Creșterea vârstei de pensionare ar putea duce la un suprasolicitare a celor în vârstă care sunt obligați să continue să muncească în condiții poate nu întotdeauna optime.
Exemplul Poloniei arată că o parte semnificativă a pensionarilor continuă să muncească pentru a-și completa veniturile sau pentru a rămâne activi pe piața muncii. În România, acest fenomen ar putea deveni din ce în ce mai comun pe măsură ce sistemul de pensii se confruntă cu presiuni financiare. Însă, decizia de a crește vârsta de pensionare ar trebui luată cu atenție, pentru a evita crearea unor situații dificile pentru pensionari și pentru a găsi un echilibru între nevoile economice și bunăstarea acestora.