Europa „fierbe”, e lovită de căldura extremă. Peste 47.000 de decese legate de valurile de căldură

Anul 2023 a fost martorul unor temperaturi record în Europa, care au dus la un număr impresionant de decese legate de căldură – peste 47.000, conform unui nou studiu realizat de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal). Această cifră este a doua cea mai mare înregistrată vreodată, fiind depășită doar de cea din 2022, când s-au estimat 61.672 de decese în exces din cauza căldurii.

Cum a fost calculată această cifră?

În loc să se bazeze doar pe înregistrările oficiale ale deceselor cauzate de căldură, cercetătorii au folosit modele epidemiologice pentru a estima impactul temperaturilor extreme asupra mortalității. Studiul a analizat date din 823 de regiuni din 35 de țări europene, acoperind perioada 2015-2019, pentru a prezice numărul de decese din 2023.

Rezultatul obținut indică un număr estimat de 47.690 de decese legate de căldură, dar autorii subliniază că cifra reală ar putea varia între 28.853 și 66.525. De asemenea, există motive să credem că aceste cifre sunt subestimate, din cauza limitărilor în colectarea datelor, cercetătorii fiind nevoiți să se bazeze pe actualizări săptămânale de la Eurostat, ceea ce poate duce la estimări mai scăzute.

Cele mai afectate țări

Țările din sudul Europei au fost cele mai grav afectate, Grecia înregistrând cel mai mare număr de decese raportate la milionul de locuitori – 393. Urmează Bulgaria cu 229, Italia cu 209, Spania cu 175 și Cipru cu 167 de decese per milion. O corelație semnificativă a fost observată și între vârstă și mortalitatea cauzată de căldură, cu o rată de mortalitate de opt ori mai mare în rândul persoanelor peste 80 de ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 65 și 79 de ani.

Cât costă o porție de coaste de porc la Târgul de Crăciun din Piața Constituției din București. Prețurile au crescut față de anul trecut

Tragedie în județul Vaslui, unde doi tineri de 19 și 24 de ani au murit într-un accident rutier cumplit, pe DN 24

De asemenea, femeile au fost mai afectate decât bărbații, rata mortalității fiind cu 55% mai mare. Deși cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese, acest fenomen ar putea fi legat de diferențele fiziologice dintre bărbați și femei, cum ar fi capacitatea redusă a femeilor de a transpira și de a elimina căldura.

Adaptarea și avertismentele pentru viitor

În ciuda numărului mare de decese, studiul arată și o adaptare semnificativă a populației europene la temperaturile extreme. De exemplu, temperatura minimă la care riscul de mortalitate este cel mai scăzut a crescut, în medie, de la 15°C în perioada 2000-2004, la 17,7°C în 2015-2019. Această adaptare se datorează progresului socio-economic, schimbărilor în comportamentul individual și măsurilor de sănătate publică implementate după vara record din 2003.

Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că această capacitate de adaptare are limite. Joan Ballester Claramunt, cercetător principal al proiectului EARLY-ADAPT, subliniază că, dacă nu se iau măsuri rapide pentru a limita schimbările climatice, numărul de decese cauzate de căldură va continua să crească.

„Avem nevoie urgentă de strategii pentru a reduce povara mortalității în timpul verilor tot mai călduroase și de o monitorizare mai cuprinzătoare a impactului schimbărilor climatice asupra populațiilor vulnerabile”, a declarat Claramunt.

În concluzie, raportul subliniază faptul că adaptarea nu va fi suficientă pe termen lung și că este necesară o acțiune concertată pentru a combate schimbările climatice și a preveni atingerea unor praguri critice în proiecțiile de temperatura.