Dobândă de 180% plătită de statul român, mai rău ca la cămătari. Cum s-a ajuns rapid la sume astronomice dedicate pentru ”speciali”

Problema titlurilor executorii și a dobânzilor penalizatoare aplicate statului român în cazul unor procese câștigate de bugetari și, în special, de magistrați, a căpătat proporții uriașe.

Un caz recent scoate în evidență cum Ministerul de Finanțe este obligat să plătească dobânzi exorbitante, similare cu cele practicate de cămătari. Aceasta este situația judecătorului Ioan Radu Tenter, care a câștigat un proces împotriva statului român, forțându-l să plătească penalități de 0,5% pe zi de întârziere, echivalentul unei dobânzi anuale de 180%. Suma în cauză este rezultatul întârzierii în plata unor drepturi salariale suplimentare câștigate într-un proces anterior.

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român

Situația este deosebit de gravă deoarece această decizie nu afectează doar Ministerul de Finanțe, ci poate crea un precedent periculos pentru economia României. Bugetarii au învățat să utilizeze procesele împotriva statului pentru a-și majora veniturile, iar titlurile executorii emise în favoarea lor reprezintă sume colosale pe care bugetul de stat trebuie să le acopere. În perioada 2015-2023, statul a fost obligat să plătească bugetarilor aproximativ 22 de miliarde de lei, din care 14,5 miliarde au fost deja achitate. Restul de 6,5 miliarde încă rămân de plătit, ceea ce pune o presiune majoră asupra finanțelor publice.

Magistrații, fiind printre primii care au deschis acest drum al proceselor împotriva statului, au obținut sume considerabile prin hotărâri judecătorești. Judecătorul Ioan Radu Tenter este doar un exemplu, dar situația sa ilustrează impactul enorm al acestor decizii. Întârzierea plății salariilor suplimentare obținute de Tenter între 2002 și 2010 a dus la aplicarea unei dobânzi penalizatoare de 0,5% pe zi, impusă de instanță. Astfel de dobânzi sunt considerate exagerate, apropiindu-se de practicile cămătăriilor, și pun în dificultate statul român, care se vede obligat să aloce sume uriașe pentru a acoperi aceste obligații.

Se scumpesc benzina și motorina de la 1 ianuarie 2025. Cât vor plăti șoferii din România la pompă

Cum va fi prognoza meteo de Revelion 2025. Cum să te îmbraci în Noaptea dintre Ani, ca să nu-ți fie rece

Riscul falimentului și escaladarea sumelor datorate

Impactul acestor titluri executorii este resimțit din plin în bugetul de stat. În 2023, titlurile executorii nou-emise au explodat, înregistrând o creștere de 231% față de 2022. În acest context, statul a plătit 1,62 miliarde de lei în 2023 pentru a acoperi aceste datorii, dar suma datorată continuă să crească, generând dobânzi și penalități suplimentare. Potrivit Consiliului Fiscal, aceste sume vor continua să afecteze execuția bugetară în anii următori, ceea ce ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea financiară a României.

Dacă magistrații au deschis drumul, restul bugetarilor le-au urmat exemplul, iar titlurile executorii emise în favoarea lor sunt acum o amenințare reală la adresa echilibrului financiar al țării. În octombrie 2023, un raport arăta că magistrații au reușit să „jupuiască” statul român de circa un miliard de euro, prin procese câștigate în instanță. Totuși, sumele datorate în urma acestor procese, incluzând penalități și dobânzi, se ridică la aproximativ 16,1 miliarde de lei.

Problema majoră constă în faptul că aceste hotărâri judecătorești sunt considerate executorii și nu pot fi evitate de către stat. În același timp, dobânzile impuse pentru întârzieri sunt disproporționate și duc la acumularea unor datorii uriașe, similare cu dobânzile cămătărești. România riscă astfel să intre într-o criză financiară dacă nu se găsesc soluții pentru a gestiona aceste plăți și a limita impactul lor asupra bugetului de stat.

Așadar, presiunea asupra finanțelor publice continuă să crească, iar riscul ca România să fie împinsă spre o situație de faliment din cauza acestor titluri executorii devine tot mai real. Magistrații și bugetarii au reușit să obțină beneficii salariale substanțiale prin procese, dar efectele acestor decizii se reflectă asupra întregii economii naționale, creând un precedent periculos pentru viitorul bugetar al țării.