Descoperirea unor gravuri vechi de 15800 de ani dezvăluie primele tehnici de pescuit cu plase la Gönnersdorf

Un studiu recent a scos la lumină o descoperire fascinantă din perioada ultimei ere glaciare, evidențiind faptul că oamenii preistorici cunoșteau și utilizau tehnici avansate de pescuit, inclusiv folosirea plaselor. Aceste gravuri, datate la aproximativ 15.800 de ani, au fost descoperite pe o serie de artefacte preistorice denumite „plaquete”, găsite în situl arheologic Gönnersdorf, situat pe malurile Rinului din Germania. Studiul, publicat în prestigioasa revistă științifică PLOS One, oferă primele dovezi clare ale existenței tehnicilor de pescuit cu plase în perioada Paleoliticului Superior, o revelație ce deschide noi perspective asupra vieții și culturii oamenilor preistorici, scrie Newsweek.com.

Gravurile de la Gönnersdorf și tehnologiile utilizate pentru descoperirea lor

Descoperirea acestor gravuri, care includ imagini detaliate cu pești și modele în formă de grilaj, interpretate ca fiind plase de pescuit, aduce o contribuție esențială la înțelegerea practicilor de subzistență ale oamenilor din Paleoliticul Superior. Termenul de „plaquete” se referă la bucăți de piatră, os sau fildeș, care au suprafețe netede gravate, fiind folosite adesea pentru reprezentări artistice. Acestea sunt specifice culturilor europene din această perioadă, inclusiv celei Magdaleniene, căreia îi aparține și situl de la Gönnersdorf, datat între 17.000 și 12.000 de ani în urmă.

Pentru a analiza aceste artefacte, cercetătorii au utilizat o tehnologie de imagistică inovatoare numită „reflectance transformation imaging” (RTI). Aceasta permite manipularea digitală a luminii și umbrei, dezvăluind astfel detalii gravate care nu pot fi observate cu metodele tradiționale de inspectare. Cu ajutorul RTI, echipa de cercetare a putut identifica mai multe reprezentări de pești asociate cu linii dispuse în modele de grilaj, sugerând că oamenii din acea perioadă foloseau plase pentru pescuit. Această metodă a permis cercetătorilor să descopere linii gravate ce nu erau vizibile în condiții normale de iluminare, contribuind astfel la o înțelegere mai profundă a simbolisticii și tehnologiilor de pescuit ale acelor comunități.

Importanța simbolică a pescuitului și complexitatea culturilor preistorice

Pe lângă scopul utilitar, autorii studiului sugerează că pescuitul avea o importanță simbolică în cadrul acestor comunități paleolitice. Reprezentările gravate ale peștilor și plaselor de pescuit nu erau doar simple ilustrări ale unor activități de subzistență, ci erau parte a unui cadru simbolic mai amplu. Gravurile reflectă nu doar abilitățile tehnice, ci și complexitatea și bogăția culturală a acestor populații.

Ce trebuie să faci după ce cozonacii se rumenesc deasupra. Secretul ca să nu rămână niciodată cruzi la interior

Marius Lăcătuș și Victor Pițurcă, în lacrimi lângă sicriul lui Duckadam. Foștii colegi din echipa Steaua ’86, reuniți la Arena Națională

Studiul arată că pescuitul era o activitate importantă și complexă, iar utilizarea plaselor demonstrează adaptabilitatea și creativitatea comunităților preistorice. Conform cercetătorilor, această descoperire arată că oamenii paleolitici erau foarte pricepuți în valorificarea resurselor acvatice, utilizând tehnici variate pentru a susține o economie diversificată. Dovezile gravurilor sunt susținute și de resturi de pești și de urme de țesături găsite la Gönnersdorf, acestea fiind primele dovezi clare ale pescuitului cu plase în context magdalenian.

Această cercetare oferă o perspectivă unică asupra diverselor strategii de subzistență adoptate de societățile paleolitice și deschide noi căi de explorare a practicilor culturale și economice complexe ale acestora.