Descoperirea care a iluminat preistoria: Povestea Mariei de Sautuola și a peșterii Altamira

În anul 1879, un eveniment aparent neînsemnat avea să schimbe cursul istoriei arheologiei și să ofere lumii o nouă perspectivă asupra artei preistorice. Maria de Sautuola, o fetiță de opt ani, în timp ce explora o peșteră din apropierea orașului spaniol Santillana del Mar, a făcut o descoperire care a uimit comunitatea științifică internațională.

Cine este Maria de Sautuola

Tatăl ei, Marcelino Sanz de Sautuola, un jurist pasionat de arheologie, spera să găsească unelte preistorice în acea peșteră descoperită cu 11 ani în urmă de Modesto Cubillas, un localnic. Însă, în timp ce Marcelino își îndrepta atenția spre sol, Maria, cu ochii spre tavanul peșterii, a observat ceva neobișnuit. “Ce sunt astea?”, l-a întrebat pe tatăl său, atrăgându-i astfel atenția asupra unor picturi rupestre colorate care se dovedeau a fi vechi de aproximativ 36.000 de ani.

Aceste picturi, situate în Peștera Altamira, erau primele picturi rupestre preistorice descoperite în Europa. Marcelino, împreună cu profesorul Juan de Vilanova y Piera, a publicat cercetările asupra peșterii, dar în loc de aclamații, a întâmpinat scepticism și respingere. Majoritatea experților au negat originea preistorică a picturilor, susținând că oamenii preistorici nu aveau capacitatea de gândire abstractă sau abilități artistice atât de avansate.

Unii au mers chiar atât de departe încât să sugereze că picturile ar fi fost create de un artist contemporan la cererea lui Sautuola, pentru a-și construi o faimă nemeritată. Această teorie a fost susținută de specialiști francezi, inclusiv de Gabriel de Mortillet, care au ridiculizat descoperirea la Congresul preistoric din 1880 de la Lisabona. Chiar și regele Alfonso al XII-lea al Spaniei, invitat de Don Marcelino să viziteze peștera, nu a fost convins de autenticitatea picturilor.

Mărturia dureroasă a surorii băiatului decedat la spitalul din Târgu-Jiu: „L-am implorat acolo când am fost cu copilul!”

De ce scade presiunea la centrala termică. Ce problemă indică și cum o poți remedia

Picturile rupestre din Peștera Altamira

Maria de Sautuola, fetița care a descoperit picturile rupestre din Peștera Altamira, a fost recunoscută postum pentru contribuția ei remarcabilă la arheologie și arta preistorică. Deși inițial descoperirea ei și a tatălui său, Marcelino Sanz de Sautuola, a fost întâmpinată cu scepticism și chiar acuzații de fraudă, timpul a dovedit autenticitatea și importanța picturilor.

După mai multe descoperiri de picturi preistorice în alte locuri, comunitatea științifică a început să accepte ideea că oamenii preistorici aveau abilități artistice avansate. În 1902, arheologul francez Émile Cartailhac, care fusese unul dintre criticii principali, și-a recunoscut greșeala într-un articol intitulat “Mea culpa d’un sceptique”, publicat în revista L’Anthropologie.

Deși Marcelino Sanz de Sautuola nu a trăit suficient pentru a vedea recunoașterea mondială a descoperirii sale, Maria a fost onorată ca descoperitoarea picturilor din Altamira, care acum sunt considerate un punct de referință crucial în studiul artei paleolitice. Astăzi, Peștera Altamira este recunoscută ca unul dintre cele mai impresionante exemple de artă preistorică din lume și este adesea numită “Capela Sixtină a preistoriei” datorită calității și conservării excepționale a picturilor sale.

Recunoașterea contribuției Mariei de Sautuola la arheologie demonstrează că descoperirile semnificative pot veni din cele mai neașteptate surse și că curiozitatea și perspicacitatea nu au vârstă.

Peștera Altamira

Cu toate acestea, timpul avea să le dea dreptate lui Marcelino și Mariei. Studii ulterioare au confirmat vechimea și importanța picturilor din Altamira, stabilindu-le ca fiind unul dintre cele mai impresionante exemple de artă preistorică din lume. Descoperirea Mariei a deschis calea pentru recunoașterea și aprecierea artei rupestre, schimbând înțelegerea noastră despre capacitatea artistică și spirituală a strămoșilor noștri.

Maria de Sautuola, prin curiozitatea și observația sa nevinovată, a contribuit la o schimbare paradigmatică în istoria artei și arheologiei. Povestea ei este o mărturie a faptului că, uneori, cele mai mari descoperiri pot veni din cele mai neașteptate locuri și de la cei mai neașteptați exploratori.

Peștera Altamira, situată în apropierea orașului Santillana del Mar din Cantabria, Spania, este unul dintre cele mai valoroase situri arheologice din lume datorită picturilor rupestre preistorice remarcabile pe care le adăpostește. Descoperită în anul 1868 de Marcelino Sanz de Sautuola și fiica sa, Maria, peștera a devenit cunoscută pentru picturile sale vechi de aproximativ 36.000 de ani, care reprezintă animale precum bizoni, cerbi și cai, alături de simboluri misterioase.

Inițial întâmpinată cu scepticism, autenticitatea picturilor a fost confirmată ulterior, stabilindu-le ca un punct de referință în studiul artei paleolitice și oferindu-i peșterii supranumele de “Capela Sixtină a preistoriei” datorită calității și conservării excepționale a picturilor.