De ce plătim mai mult pe curent în România decât în occident. Cine este de vină, explicația facturilor fabuloase la energie

În timp ce țările vest-europene se bucură de prețuri mai mici la energia electrică, românii se confruntă cu facturi ridicate, mai ales în contextul unei crize energetice europene.

România, alături de Grecia și Bulgaria, apelează la Comisia Europeană pentru măsuri urgente care să reducă prețurile la energie, dar de ce costurile sunt atât de mari în estul Europei? Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat cauzele acestui dezechilibru, dar și măsurile care se pregătesc pentru a proteja consumatorii români.

Lipsa de interconectare, principalul vinovat

Unul dintre principalele motive pentru care prețurile la energie sunt mai mari în România decât în Occident este lipsa capacităților de interconectare energetică cu țările din Europa de Vest. State precum Austria și Slovacia beneficiază de acces la energie mai ieftină, produsă din surse verzi sau nucleare, care nu ajunge până în estul Europei din cauza infrastructurii deficitare. În timp ce aceste țări profită de prețuri reduse, România trebuie să se bazeze mai mult pe resurse interne sau pe importuri scumpe, mai ales în perioadele de vârf de consum.

„Pe flancul estic al pieței energetice, prețurile sunt semnificativ mai mari decât în vestul Europei din cauza lipsei de interconectare și a cererii adiționale din partea Ucrainei și Republicii Moldova”, a explicat ministrul Burduja. Această cerere suplimentară contribuie la creșterea prețurilor pe piața energetică din România, care, deși nu se resimt direct în facturile populației datorită plafonării, afectează dinamica pieței.

Un avion prăbușit într-o zonă turistică din Brazilia: 10 persoane și-au pierdut viața

Se spală în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie? Zilele în care nu sunt interzise treburile casnice

Impactul producției interne și al condițiilor climatice

Un alt factor care influențează prețurile energiei în România este producția internă limitată și dependența de condițiile meteorologice. De exemplu, în 2023, producția hidroenergetică a scăzut cu aproximativ 20% din cauza secetei, iar vântul a bătut mai puțin, reducând și producția de energie eoliană. Aceste fluctuații climatice au un impact direct asupra capacității României de a acoperi cererea de energie din resurse proprii, obligând țara să apeleze la importuri mai scumpe.

„Avem o producție de energie eoliană și hidro mai mică decât anul trecut, iar aceste probleme duc în mod inevitabil la prețuri mai mari”, a declarat ministrul Burduja, subliniind că aceste variații depind în mare parte de conjuncturi care nu pot fi controlate.

Măsuri de protecție pentru consumatori

Deși prețurile energiei sunt mari la nivel de piață, schema de compensare și plafonare aplicată în România rămâne valabilă până la 1 aprilie 2025. Aceasta asigură protecția consumatorilor casnici și non-casnici, stabilind plafoane clare pentru facturile de energie electrică și gaze. Cu toate acestea, un consum mai mare în perioada de iarnă poate duce la creșterea facturilor în funcție de pragurile de consum stabilite.

„Schema de plafonare asigură aceeași protecție a clientului final, iar prețurile vor rămâne aceleași până la 1 aprilie 2025. Totuși, în funcție de volumul consumat, unele gospodării ar putea trece pe un prag superior și ar plăti mai mult per kilowatt/oră”, a explicat Burduja.

Soluții pe termen lung

Pentru a reduce decalajele dintre estul și vestul Europei în privința prețurilor la energie, România face apel la Bruxelles pentru o creștere a capacităților de interconectare energetică. Ministrul Energiei a subliniat importanța unei piețe unice de energie la nivel european, care să permită accesul tuturor statelor la surse mai ieftine de energie. Totodată, investițiile în producția de energie din surse regenerabile și în infrastructura de transport energetic sunt esențiale pentru a stabiliza prețurile pe termen lung.

În concluzie, deși prețurile la energie rămân ridicate în România din cauza unor factori structurali și conjuncturali, măsurile guvernamentale și europene vizează stabilizarea acestora și protejarea consumatorilor. Totuși, rămâne de văzut cum vor evolua aceste măsuri și dacă românii vor simți o îmbunătățire semnificativă a situației în următorii ani.