De ce au oamenii creierul atât de mare? Microbii intestinali ar putea fi răspunsul, conform cercetătorilor

Creierul uman, remarcabil de mare în raport cu dimensiunea corpului, a fost mereu un subiect de fascinație pentru biologi. Deși acest organ impresionant consumă cantități enorme de energie, răspunsul la întrebarea „Cum am evoluat pentru a avea creiere atât de mari?” rămâne incomplet. Un nou studiu sugerează o ipoteză inedită: microbii din intestin ar fi putut juca un rol crucial în această evoluție.

Microbiomul intestinal, un ecosistem microscopic din corpul nostru, a devenit un subiect central în cercetările medicale și biologice. De la influențarea metabolismului până la legătura cu afecțiuni precum diabetul, aceste bacterii par să aibă un impact major asupra sănătății. Însă noile descoperiri sugerează că ele ar fi influențat chiar și direcția evoluției noastre.

Microbiomul și creierul: legătura neașteptată

Un grup de cercetători, condus de Katherine Amato, profesor asociat la Northwestern University, a explorat modul în care bacteriile intestinale ar putea afecta dezvoltarea creierului. Echipa a introdus microbi intestinali din diverse specii de primate în șoareci special creați pentru cercetare, care nu aveau un microbiom propriu.

Microbii au fost prelevați de la oameni, maimuțe cu creiere mari (maimuțe veveriță) și maimuțe cu creiere mai mici (macaci). Rezultatele au arătat că șoarecii cu microbi din specii cu creiere mari au produs și utilizat mai multă energie, comparativ cu cei inoculați cu microbi de la macaci, care au stocat mai multă energie sub formă de grăsime.

Aceste descoperiri susțin ipoteza conform căreia microbiomul intestinal poate influența metabolismul energetic al gazdei, facilitând astfel dezvoltarea unui creier mare. Aceasta este prima dată când un astfel de efect este demonstrat experimental, aducând o perspectivă inovatoare asupra modului în care evoluția poate fi influențată de factorii interni, invizibili.

Ce urmează în cercetare

Interesant este faptul că microbiomul uman și cel al maimuțelor veveriță, deși provin de la specii îndepărtate în arborele genealogic al primatelor, au prezentat similarități. Acest lucru sugerează că evoluția unui creier mare a fost însoțită, probabil, de o adaptare independentă a microbiomului intestinal.

Următorii pași ai cercetării includ compararea microbiomului dintr-un spectru mai larg de primate, cu dimensiuni diferite ale creierului, pentru a înțelege mai bine mecanismele biologice implicate. Echipa își propune să identifice compușii produși de bacterii și modul în care aceștia influențează trăsăturile biologice ale gazdei.

Acest studiu reprezintă un progres important în înțelegerea unor întrebări fundamentale despre evoluție, arătând cum unele dintre cele mai mari diferențe între oameni și alte animale pot fi modelate de cele mai mici organisme care trăiesc în interiorul nostru.

Microbii intestinali, pe care deseori îi asociem cu sănătatea generală, ar putea fi mult mai importanți decât credeam, influențând chiar dezvoltarea creierului uman. Deși suntem abia la începutul explorării acestei legături fascinante, cercetările sugerează că acești microscopici „pasageri” ar putea fi aliați esențiali în povestea evoluției noastre ca specie.