02 dec. 2024 | 12:07

De ce AccuWeather, Yahoo și alte aplicații de prognoze meteo dau rateuri uneori

ACTUALITATE
De ce AccuWeather, Yahoo și alte aplicații de prognoze meteo dau rateuri uneori

Câteodată, indiferent cât de mult ne bazăm pe aplicațiile de vreme pentru a ne planifica ziua, sfârșim prin a ne afla într-un torent de ploaie neprevăzut sau într-un frig neanunțat. Aplicațiile de prognoze meteo precum AccuWeather, Yahoo sau Apple Weather au devenit parte din rutina noastră zilnică, însă rateurile pe care le dau uneori ne fac să ne întrebăm: De ce nu reușesc să fie mai precise?

Cu toate că tehnologia a avansat în ritm accelerat – de la taxiuri autonome până la inele inteligente care pot prezice sarcina – prognozele meteo continuă să fie uneori imprecise. Aceasta poate afecta planurile celor care organizează evenimente importante, precum nunți, sau a pasionaților de sporturi de aventură care depind de condiții meteo prielnice. De asemenea, prognozele eronate pot avea consecințe mai grave încât o creștere a preciziei cu 50% ar putea salva anual aproximativ 2.200 de vieți în SUA, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Arizona.

Cum se fac prognozele meteo și de ce apar erori

Aplicațiile meteo precum AccuWeather sau Weather Channel folosesc o combinație de date publice și algoritmi proprii pentru a face prognoze. Deși aceste aplicații nu dezvăluie întrutotul modul în care interpretează informațiile meteo, ele se bazează pe date din satelit și modele de prognoză atmosferică. Fiecare prognoză meteo începe cu colectarea de date de la cele mai comune modele meteorologice globale, provenite de la agenții din Statele Unite și Europa, cum ar fi Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) sau Centrul European pentru Prognoze Meteorologice.

Supercomputerele analizează aceste date la fiecare șase ore, folosind algoritmi matematici complecși pentru a face predicții. Datele sunt colectate din surse precum balize oceanice și sateliți, oferind o imagine globală a condițiilor meteorologice. După ce modelele matematice realizează predicțiile, aplicațiile meteo interpretează și simplifică aceste informații, oferindu-ne simbolurile familiare pe care le vedem pe ecranul telefonului nostru: soare, nori, ploaie.

Problema intervine în interpretarea acestor date. Fiecare aplicație meteo poate prezenta informațiile în mod diferit. Spre exemplu, o aplicație poate arăta simbolul „parțial noros”, în timp ce alta poate indica ploaie pentru aceeași regiune și perioadă de timp. Această variație se datorează modului diferit în care fiecare aplicație interpretează și ponderând incertitudinile în datele meteorologice.

Precizia prognozelor înseamnă și limitări

Deși prognozele meteo s-au îmbunătățit mult în ultimele decenii datorită imaginilor din satelit de înaltă rezoluție și a supercomputerelor mai rapide, ele nu sunt întotdeauna exacte. Conform NOAA, o prognoză meteo de ȗ zile poate fi corectă în proporție de 80%, în timp ce o prognoză de 10 zile scade la o precizie de 50%.

Este important de menționat că, chiar și în cazul celor mai avansate prognoze, vremea este un fenomen complex și imprevizibil, în special în contextul schimbărilor climatice globale. Diferențele regionale și factori cum ar fi umiditatea, presiunea atmosferică și curenții de aer pot afecta prognozele și pot duce la variații semnificative față de ceea ce este prevăzut.

Acest lucru s-a văzut clar în predicțiile pentru sezonul de uragane din Atlantic din acest an, când NOAA a avut cele mai precise prognoze de până acum, reușind să anticipeze 18 furtuni denumite, față de o medie obișnuită de 14 furtuni pe sezon. Totuși, aceste prognoze exacte sunt realizate în special într-un cadru mai larg, iar fenomenele meteorologice locale sunt mult mai dificil de anticipat cu precizie.

Astfel, deși tehnologia modernă ne oferă acces rapid la informații meteorologice, trebuie să avem în vedere că prognozele pot avea limitări și pot fi influențate de mai mulți factori externi. Pentru cei care depind în mod special de prognozele meteo – fie că vorbim despre organizatori de evenimente, agricultori sau sportivi – este recomandat să consulte mai multe surse și să fie pregătiți pentru eventuale schimbări neașteptate.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele