Cum aproape a dispărut specia umană acum 930.000 de ani: Ce au descoperit cercetătorii

Un moment critic din evoluția umană a fost descoperit recent, relevând o perioadă în care populația umană s-a redus dramatic, punând în pericol supraviețuirea speciei. Acest episod, denumit bottleneck-ul populațional (gâtul de sticlă), a avut loc în urmă cu aproximativ 930.000 de ani și a fost identificat printr-o analiză genomică revoluționară.

Cercetătorii au folosit metoda FitCoal pentru a analiza ADN-ul a peste 3.000 de indivizi moderni, dezvăluind o reducere severă a populației umane la doar 1.280 de indivizi apți de reproducere timp de 117.000 de ani. Această perioadă a avut un impact major asupra evoluției genetice și a fost catalizatorul unor adaptări esențiale care ne-au modelat ca specie.

Descoperirea gâtului de sticlă populațional

Cercetările au arătat că această criză populațională a coincis cu schimbări climatice severe, inclusiv episoade de glaciație și secetă extremă. Aceste condiții au afectat grav ecosistemele, limitând resursele alimentare și creând obstacole semnificative pentru supraviețuire. Giorgio Manzi, antropolog la Universitatea Sapienza din Roma, a explicat că această perioadă coincide și cu lipsa semnificativă a fosilelor umane din Africa și Eurasia.

Ilustrație FitCoal. (Stânga) Procesul înapoi în care patru linii (reprezentate prin cele patru cercuri negre solide din partea de jos) se unesc într-una singură (reprezentată de un singur cerc negru solid din partea de sus) după ce au trecut prin milioane de intervale de timp infinitezimale (Δt). Sursa: Science

Impactul acestui declin a fost uriaș, pierzându-se aproximativ 65,85% din diversitatea genetică a speciei noastre. Totuși, această perioadă a avut și un efect pozitiv neașteptat: a facilitat un eveniment genetic crucial, fuziunea a două cromozomi ancestrali, care a dus la formarea cromozomului 2. Aceasta a marcat începutul diferențierii dintre oamenii moderni, neanderthalieni și denisovieni.

Supraviețuire miraculoasă: Un băiat de 8 ani a rezistat cinci zile în mijlocul leilor și elefanților. Metoda ingenioasă care l-a salvat

Când trebuie adăugată fideaua în ciorbă. Greșeala pe care o fac multe gospodine

Pentru a înțelege mai bine această perioadă, cercetătorii au folosit metoda FitCoal, o tehnică inovatoare care permite analiza detaliată a schimbărilor populaționale antice pe baza frecvenței alelelor din genomurile actuale. Spre deosebire de metodele tradiționale, FitCoal oferă rezultate precise chiar și cu un număr redus de date genetice.

Supraviețuirea și evoluția în fața provocărilor

Cum a reușit această populație atât de redusă să supraviețuiască timp de peste 100.000 de ani? Cercetătorii sugerează că utilizarea focului, precum și schimbările climatice treptate către condiții mai favorabile, au avut un rol esențial. Aceste adaptări au permis o creștere rapidă a populației în jurul anului 813.000 î.Hr., marcând începutul unui nou capitol în evoluția umană.

Istoricul dimensiunii populației dedus de FitCoal, PSMC, Stairway Plot și SMC++ cu mostre simulate. (Sursa: Science)

Yi-Hsuan Pan, expert în genomică evolutivă, subliniază că aceste descoperiri ridică noi întrebări importante: unde au trăit acești oameni, cum au reușit să depășească condițiile climatice catastrofale și ce rol a avut selecția naturală în accelerarea evoluției trăsăturilor cognitive? Se presupune că presiunile de mediu din timpul bottleneck-ului au fost un motor al adaptărilor genetice care au definit Homo sapiens.

Descoperirea acestui episod deschide noi direcții de cercetare, inclusiv explorarea locurilor geografice în care au supraviețuit aceste populații și a tehnicilor care le-au permis să reziste adversităților. Investigații ulterioare în genomică și arheologie vor ajuta la completarea imaginii evoluției umane în timpul tranziției dintre Pleistocenul timpuriu și mijlociu.

Diagrama schematică a istoriei mărimii populației umane. (Sursa: Science)

Concluzie: un capitol esențial în istoria umană

Descoperirile recente nu doar că oferă o înțelegere mai profundă a trecutului nostru, ci și ridică întrebări despre capacitatea noastră de adaptare în fața crizelor.

Aceste evenimente au modelat drumul spre diversitatea genetică actuală și trăsăturile unice ale speciei noastre. În timp ce cercetările continuă, această descoperire reprezintă o bază solidă pentru a înțelege mai bine originile și evoluția umanității.