23 mai 2024 | 19:30

Cum afectează creierul anestezia generală: Ce au descoperit oamenii de știință

TEHNOLOGIE, ȘTIINȚĂ & DIGITAL
Share
Cum afectează creierul anestezia generală: Ce au descoperit oamenii de știință

Cu peste 350 de milioane de intervenții chirurgicale efectuate la nivel global în fiecare an, este probabil ca, la un moment dat în viața noastră, să fim nevoiți să suferim o procedură care necesită anestezie generală.

Cu toate că este una dintre cele mai sigure practici medicale, încă nu avem o înțelegere completă și detaliată despre modul precis în care medicamentele anestezice acționează în creier. De fapt, acest lucru a rămas în mare parte un mister de când anestezia generală a fost introdusă în medicină acum peste 180 de ani.

Cum acționează anestezia generală asupra creierului

Un studiu publicat recent oferă noi indicii cu privire la complexitatea acestui proces. Medicamentele anestezice generale par să afecteze doar anumite părți ale creierului responsabile de a ne ține treji.

Într-un studiu efectuat pe muște de fructe, cercetătorii au descoperit o modalitate potențială prin care medicamentele anestezice permit interacțiunea cu tipuri specifice de neuroni (celule creierului), iar totul se datorează proteinelor. Creierul tău are aproximativ 86 de miliarde de neuroni și nu toți sunt la fel – sunt aceste diferențe care permit anesteziei generale să fie eficientă.

Pentru a fi clar, nu suntem complet în întuneric în ceea ce privește modul în care medicamentele anestezice ne afectează. Știm de ce anestezicele generale ne fac să pierdem cunoștința atât de repede, datorită unei descoperiri semnificative făcute în 1994. Dar pentru a înțelege mai bine detaliile fine, trebuie să ne uităm mai întâi la diferențele minore dintre celulele din creierul nostru.

În general, există două categorii principale de neuroni în creier.

Prima categorie sunt ceea ce numim neuroni „excitatori”, responsabili în general pentru menținerea noastră treji și treze. A doua categorie sunt neuroni „inhibitori” – rolul lor este să regleze și să-i controleze pe cei excitatori. În viața noastră de zi cu zi, neuroni excitatori și inhibitori lucrează constant și se echilibrează unul pe celălalt.

Când adormim, există neuroni inhibitori în creier care-i „liniștesc” pe cei excitatori ce ne mențin treji. Acest lucru se întâmplă treptat în timp, motiv pentru care te poți simți tot mai obosit pe parcursul zilei.

Anestezicele generale accelerează acest proces prin acționarea directă asupra acestor neuroni excitatori fără nicio acțiune din partea celor inhibitori. Acesta este motivul pentru care anestezistul îți va spune că te va „adormi” pentru procedură: este, practic, același proces.

În timp ce știm de ce anestezicele ne adorm, întrebarea devine: „de ce rămânem adormiți în timpul unei intervenții chirurgicale?”. Dacă te-ai duce să te culci diseară, ai adormi și cineva ar încerca să te opereze, te-ai trezi.

Până în prezent, nu există un consens puternic în domeniu cu privire la motivul pentru care anestezia generală determină oamenii să rămână inconștienți în timpul intervențiilor chirurgicale. În ultimele două decenii, cercetătorii au propus mai multe explicații potențiale, dar toate par să indice cauza de bază. Neuronii încetează să comunice între ei când sunt expuși la anestezice generale.

Deși ideea de „celule care comunică între ele” poate părea puțin ciudată, este un concept fundamental în neuroștiințe. Fără această comunicare, creierul nostru nu ar putea funcționa deloc. Și acest lucru îi permite creierului să știe ce se întâmplă în întregul corp.

Ce s-a descoperit?

Noul studiu arată că anestezicele generale par să oprească comunicarea neuronilor excitatori, dar nu și a celor inhibitori. Acest concept nu este nou, dar s-au găsit dovezi convingătoare cu privire la motivul pentru care sunt afectați doar neuronii excitatori.

Pentru ca neuroni să comunice, proteinele trebuie implicate. Una dintre sarcinile acestor proteine este să determine neuroni să elibereze molecule numite neurotransmițători. Acești mesageri chimici sunt cei care transmit semnalele de la un neuron la altul: dopamina, adrenalina și serotonina sunt toți neurotransmițători, de exemplu.

Astfel, s-a descoperit că anestezicele generale afectează capacitatea acestor proteine de a elibera neurotransmițători, dar numai în neuroni excitatori.

O parte din ceea ce face ca neuronii excitatori și inhibitori să fie diferiți unul de celălalt este faptul că exprimă tipuri diferite de aceeași proteină. Este un fel de a avea două mașini de aceeași marcă și model, dar una este verde și are un pachet sport, în timp ce cealaltă este doar standard și roșie. Amândouă fac același lucru, dar una este puțin diferita.

Eliberarea de neurotransmițători este un proces complex care implică o mulțime de proteine diferite. Dacă o piesă a puzzle-ului nu este tocmai corectă, atunci anestezicele generale nu își vor putea face treaba. Ca următor pas de cercetare, va trebui ca oamenii de știință să-și dea seama care piesă a puzzle-ului este diferită, pentru a înțelege de ce anestezicele generale opresc doar comunicarea excitatoare.

În cele din urmă, rezultatele sugerează că medicamentele utilizate în anestezicele generale provoacă o inhibiție globală masivă în creier. Prin reducerea la tăcere a excitabilității în două moduri, aceste medicamente ne adorm și ne mențin așa.