Cum a ajuns sistemul energetic din România în risc de blackout. De unde vine de fapt curentul nostru, care sunt problemele și soluțiile pe termen lung

În contextul unei veri marcate de caniculă extremă și secetă, discuțiile privind reziliența sistemului energetic național al României au devenit tot mai aprinse. Sub presiunea angajamentului României de a renunța la producția de energie pe bază de combustibili fosili până în 2032, și a lobby-ului pentru energie curată, adevărata problemă rămâne însă infrastructura deficitară de distribuție și transport energetic. Această situație a fost accentuată de lipsa investițiilor necesare pentru a face față cererii crescute și volatilității energiei regenerabile.

Problema infrastructurii energetice

În luna iulie, pe fondul unui val de caniculă cu temperaturi de peste 40°C, consumul de energie în România a crescut cu 8,8% comparativ cu anul precedent. Utilizarea intensivă a instalațiilor de climatizare a dus la o suprasolicitare a sistemului energetic, iar producția de energie eoliană și fotovoltaică a fost scăzută din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. În această perioadă, reactorul 1 de la Cernavodă s-a deconectat automat între 19 și 25 iulie, ceea ce a forțat România să importe cantități mari de energie la prețuri ridicate.

Specialiștii de la think tank-ul Energy Policy Group (EPG) au subliniat că această criză nu a fost cauzată de renunțarea la capacitățile pe bază de cărbune, ci de lipsa investițiilor în infrastructura energetică. Conform EPG, centralele pe bază de combustibili fosili au produs sub capacitatea lor teoretică disponibilă, ceea ce a evidențiat dependența României de importuri pentru a acoperi deficitul de energie.

Impactul caniculei asupra sistemului energetic

Consumul de energie a atins vârfuri săptămânale record în luna iulie, cu un maxim de 8.530 MW pe 17 iulie. Importurile de energie au fost necesare pentru a acoperi cererea, cu un sold negativ de 1.634 MW și prețuri de 806 RON/MWh. În perioada 15-21 iulie, producția de energie pe bază de cărbune a atins un maxim de 1.403 MW, iar producția pe bază de gaz natural a fost de 1.439 MW.

Când se aplică primul tratament de iarnă la pomii fructiferi și vița de vie? Perioada ideală

Cât va câștiga viitorul președinte al României. Unde se situează salariul său în clasamentul european al șefilor de stat

Această situație a evidențiat necesitatea unor rezerve interne solide și a unor capacități de producție de energie cât mai curate și flexibile. De asemenea, importurile mari de energie au venit la prețuri foarte ridicate, ceea ce a dus la creșterea constantă a prețurilor energiei electrice în România, făcând-o cea mai scumpă din Europa în acea perioadă.

Investițiile necesare în infrastructură

Pentru a preveni crize similare în viitor, România trebuie să accelereze investițiile în infrastructura de transport și distribuție a energiei. Aceste investiții sunt esențiale pentru modernizarea rețelelor și reducerea riscului de blackout. Conform experților, este necesară și creșterea capacităților de stocare a energiei pentru a echilibra producția și consumul.

De asemenea, dezvoltarea capacităților de interconectare cu alte state va contribui la transformarea României într-un exportator net de energie până în 2030. Aceasta va asigura securitatea energetică a regiunii și va permite o mai bună gestionare a surplusului de energie regenerabilă.

Eficiența energetică și reducerea risipei

Eficiența energetică este un alt aspect crucial în abordarea problemelor sistemului energetic din România. Pierderile semnificative de energie la nivelul locuințelor, cauzate de izolarea inadecvată și tehnologiile învechite, trebuie abordate prin programe de reabilitare termică și modernizare a clădirilor. Aceste măsuri vor reduce consumul de energie și vor diminua presiunea asupra sistemului energetic național.

Ministerul Energiei a propus și implementarea unui tarif diferențiat pe oră, similar cu cel aplicat în alte țări europene avansate. Aceasta ar încuraja un consum mai rațional și ar reduce risipa de energie, contribuind astfel la o mai mare eficiență energetică.

Tranziția către surse de energie curată

România a inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o foaie de parcurs pentru renunțarea etapizată la utilizarea cărbunelui până în 2032. Deși mixul energetic va continua să se bazeze pe combustibili fosili pe termen scurt și mediu, tranziția către surse de energie mai curate este esențială. Investițiile în energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană și fotovoltaică, trebuie să fie susținute de tehnologii de stocare și de o infrastructură robustă de transport și distribuție.

Pentru a asigura succesul tranziției energetice, este necesară o colaborare strânsă între autorități, companii energetice și consumatori. Programele de educare și conștientizare a consumatorilor cu privire la eficiența energetică și utilizarea responsabilă a resurselor sunt esențiale pentru a reduce consumul și pentru a sprijini obiectivele de sustenabilitate.

Sistemul energetic din România se confruntă cu provocări majore, dar există soluții pe termen lung care pot asigura reziliența și sustenabilitatea acestuia. Investițiile în infrastructură, creșterea capacităților de stocare și eficiența energetică sunt pași esențiali pentru a preveni blackout-urile și pentru a transforma România într-un lider regional în domeniul energiei regenerabile.

Transformarea sistemului energetic va necesita eforturi concertate și investiții semnificative, dar beneficiile pe termen lung vor include o mai mare securitate energetică, prețuri mai stabile și un impact redus asupra mediului. Prin implementarea acestor soluții, România poate asigura un viitor energetic sustenabil și rezilient pentru toți cetățenii săi.