Cultura umană evoluează prea rapid pentru ca evoluția să poată ține pasul: Cum ne afectează

Cercetările arată că multe dintre problemele contemporane, precum creșterea prevalenței problemelor de sănătate mintală, sunt generate de avansul tehnologic rapid și modernizare. O teorie care poate explica de ce reacționăm negativ la condițiile moderne, în ciuda beneficiilor pe care acestea le aduc, este nepotrivirea evolutivă.

Ce este nepotrivirea evolutivă?

Nepotrivirea evolutivă apare atunci când o adaptare evoluată, fie fizică, fie psihologică, devine incompatibilă cu mediul. De exemplu, moliile și unele specii de muște nocturne au evoluat pentru a se orienta după luminile lunii. Cu toate acestea, din cauza iluminatului artificial, multe molii și muște sunt atrase de lămpile stradale și luminile din interior.

La oameni, un exemplu clasic este preferința pentru alimente dulci, care îi motiva pe strămoșii noștri să caute alimente bogate în calorii în medii cu resurse nutriționale limitate. În lumea modernă, această preferință devine nepotrivită când companiile produc în masă alimente bogate în zaharuri rafinate și grăsimi, rezultând în carii dentare, obezitate și diabet.

Lumea modernă abundă în lucruri care fac ca instinctele noastre odinioară adaptive să devină problematice. Oamenii au evoluat să trăiască în triburi nomade de aproximativ 50-150 de persoane strâns legate. Nevoia noastră adaptivă de apartenență funcționează bine în astfel de setări. În orașele mari, populate de sute de mii de străini, oamenii pot ajunge să se simtă singuri și să nu aibă prieteni apropiați.

14 – 1 = 1 nu este ecuația corectă. Mută un singur băț de chibrit pentru a afla răspunsul în doar 5 secunde, precum elevii de clasa a II-a

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Probleme de sănătate și stres

Studiile au arătat că animalele sociale ținute în spații aglomerate experimentează stres competitiv, ceea ce duce la consecințe asupra sănătății fizice, precum funcționarea imunitară redusă și fertilitatea scăzută. La fel, oamenii care trăiesc în orașe aglomerate pot experimenta nivele de stres fără precedent și tind să aibă mai puțini copii.

Inegalitatea socială din societățile moderne diferă de mediul egalitar al vânătorilor-culegători. Oamenii au evoluat să fie preocupați de statutul social, ceea ce ne motivează să reducem diferențele de statut dintre noi și ceilalți. Însă, când disparitatea socială devine prea intensă, iar oameni precum Elon Musk sunt mediatizați, preocupările noastre legate de statutul social pot duce la anxietate de statut.

Rolul social media

Social media agravează problemele asociate cu comparațiile sociale. Pe măsură ce oamenii împărtășesc online cele mai bune aspecte ale vieților lor, social media prezintă o impresie distorsionată a realității, făcându-i pe spectatori să se simtă mai rău în legătură cu propriile vieți. Cuantificarea valorii prin like-uri și urmăritori permite oamenilor să devină obsedați de locul lor în raport cu alții.

Competiția și anxietatea de statut au fost legate de obsesii cu realizările educaționale, căutarea de joburi prestigioase și materialism. Tot mai mulți oameni se îndatorează pentru a părea că au statut. Costul ridicat al vieții îi face pe mulți să simtă că joburile lor nu sunt suficiente pentru a ține pasul cu așteptările societății și pentru a acumula bogăție. Un raport din 2023 al CFA Institute arată că mulți tineri din generația Z se îndreaptă către investiții riscante, cum ar fi criptomonedele, pentru a face față. Lumea modernă intens competitivă îi poate conduce pe oameni să apeleze la intervenții estetice periculoase și regimuri de slăbire riscante.

Schimbări de obiective

Pe măsură ce oamenii se străduiesc să se ridice la nivelul așteptărilor societății, aceștia par să își redefinească obiectivele în viață. Sondajele arată că generațiile Z și Millennials renunță la ambițiile de carieră și la ideea de a deține o locuință, de a întemeia o familie sau de a găsi un partener romantic, concentrându-se mai mult pe sănătatea mentală și fizică.

Perspectiva nepotrivirii evolutive nu sugerează o revenire completă la modul de viață ancestral, ci ajustarea mediului astfel încât să se alinieze mai bine cu natura noastră evoluată. De exemplu, putem gândi modalități de a reduce aglomerația urbană sau de a spori accesul la natură. Imersiunea în natură, precum „forest bathing” sau grădinăritul comunitar, poate reduce stresul și îmbunătăți bunăstarea.

Schimbările de stil de viață pentru a reduce consumismul și expunerea la mass-media și social media, alături de concentrarea pe muncă semnificativă în loc de prestigiu, sunt, de asemenea, de ajutor. Trenduri contrare precum minimalismul și mindfulness-ul indică o conștientizare în creștere că găsirea mulțumirii în lucrurile mărunte poate evita capcanele modernității.

Acestea sunt doar câteva idei. Dar aprecierea bazei evolutive a problemelor noastre și creșterea conștientizării perspectivei nepotrivirii ne pot oferi o șansă mai bună de a le aborda la rădăcina.