Culmea crizei economice din Ungaria se simte în România. Ce au ajuns să facă maghiari pentru un pic de economie

Ungaria se confruntă cu o serie stufoasă de consecințe devastatoare din punct de vedere economic, ca o consecință a măsurilor adoptate de Viktor Orban în ultimii ani. Țara are de departe cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, iar Guvernul de la Budapesta continuă să lovească în buzunarul oamenilor de rând.

Cea mai recentă tendință care atrage atenția asupra situației îngrijorătoare în care se află Ungaria sub conducerea lui Viktor Orban se vede la carburant. Tot mai mulți unguri decid să vină în România pentru a alimenta cu benzină și motorină, în contextul unui nou val de scumpiri pregătite de autoritățile de la Budapesta. Ca referință, un litru de benzină este mai scump în Ungaria cu aproximativ 70 HUF decât pe meleaguri mioritice, aproximativ 90 de bani. În practic, un ungur plătește aproape același preț la carburant ca în Viena, deși salariul mediu al unui ungur este de trei ori mai mic decât Austria.

Citește și: România, în topul inflației europene. Ne merge din ce în ce mai rău, iar asta se vede cu ochiul liber

Ungurii fac economie venind în România

Unii cetățeni din Ungaria au ajuns să facă economii de până la 12.000 HUF (31.62 Euro – 157 de lei) pe lună făcând efortul de a-și alimenta mașina în România, după cum atrage atenția RTL.Hu. Asta se întâmpla până acum, dar având în vedere scumpirile planificate din această săptămână peste graniță din cauza majorării accizelor, va deveni și mai rentabilă o călătorie până în țara noastră.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

Majorarea obligatorie va fi aplicată de MOL în două tranșe, prima de astăzi, 15 ianuarie 2024. După majorare, prețul medie al benzinei va ajunge la 580 HUF/litru (7,6 lei), iar motorina va sări la 608 HUF/litru (7,97 lei) la nivel național. La mai puțin de un kilometru de graniță, în România, ungurii care fac această călătorie își pot alimenta mașina cu benzină cu echivalentul a 500 HUF, iar sâmbătă s-a înregistrat o coadă importantă la benzinăria cu pricina.

László Gépész, vicepreședintele Asociației Benzinării Independente, a declarat pentru RTL Hírado că nu este nimic de făcut în privința creșterii prețului, iar clienții ar trebui să ia act de acest lucru. Ca referință, la momentul de față, România are o benzină mai ieftină decât Ungaria cu aproximativ 70HUF, în timp ce în Slovenia și Croația este mai ieftină cu 50 – 60 HUF. În orice caz, calitatea vieții și puterea de cumpărare a ungurilor s-a diminuat accelerat în ultimii ani pe parcursul guvernării lui Orban.

Citește și: România în Schengen, mai aproape de realitate. Ce trebuie sa facă Bucureștiul în schimbul acestui „cadou”, direct de la Viena

Cum a ajuns Ungaria la cea mai mare inflație din Europa, de departe. Corupția, pe primul loc

Ungaria a ajuns la cea mai mare inflație din Uniunea Europeană din cauza unei combinații de factori economici și politici. Potrivit analizei FMI, inflația crescută a fost alimentată de o recuperare rapidă după criza COVID-19, o serie de șocuri exogene și o politică economică prea laxă. De asemenea, s-a observat că banca centrală a Ungariei a extins în mod semnificativ bilanțul său între începutul lui 2020 și noiembrie 2022, mai mult decât orice altă bancă centrală analizată, cu excepția Turciei.

Mai mult, politica fiscală a Ungariei a contribuit la creșterea inflației. Stimulentele fiscale anterioare alegerilor parlamentare din 2022, precum și cheltuielile bugetare crescute și reducerile de taxe au fost identificate ca factori cheie. Aceasta, combinată cu o politică monetară semnificativ relaxată în aceeași perioadă, a făcut ca politicile economice din Ungaria să fie printre cele mai relaxate din UE în perioada 2020-22.

Un alt factor a fost devalorizarea monedei naționale, forintul ungar, care s-a depreciat mai mult decât majoritatea monedelor piețelor emergente în 2022. Deprecierea monedei a crescut impactul ratei de schimb asupra inflației, estimându-se că fiecare procent de depreciere a forintului ar putea adăuga 0,3 puncte procentuale la inflație.

În plus, analiza BBJ (Budapest Business Journal) subliniază că guvernul ungar a adoptat mai multe măsuri care au contribuit la creșterea inflației, inclusiv cheltuieli bugetare ridicate, o creștere rapidă a ofertei de bani și investiții greșite. De asemenea, Banca Națională a Ungariei a raportat pierderi masive, care pot eroda încrederea în autoritățile monetare. Corupția a fost de asemenea identificată ca un factor care contribuie la inflație, Ungaria fiind clasificată de Transparency International ca cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană. Combinarea acestor factori a dus la o inflație extrem de ridicată în Ungaria, făcând-o lider în UE în acest sens.

Viața în Ungaria lui Viktor Orban în 2024

În 2024, economia Ungariei este așteptată să crească între 3-4%, conform declarațiilor Ministrului Finanțelor Mihály Varga. Acest lucru indică o revenire a economiei după pandemia de coronavirus și impactul conflictului din Ucraina, care au temperat creșterea economică anterior. Deși economia Ungariei a intrat în recesiune în prima jumătate a anului 2023, cu o contracție de 0.7% a PIB-ului, se așteaptă o redresare graduală în 2024 și 2025. Inflația, care a atins niveluri ridicate, este prognozată să scadă, deși creșterea salarială rapidă ar putea menține presiunile asupra prețurilor. Piața muncii a rămas stabilă, cu o rată scăzută a șomajului și o rată a ocupării forței de muncă de 75%.

Sectoarele industriale, precum cel auto și electronic, sunt importante pentru economia Ungariei, reprezentând o parte semnificativă din PIB-ul țării. Creșterea producției industriale și dezvoltarea sectorului serviciilor, inclusiv a celui IT, contribuie la acest progres economic. Cu toate acestea, sunt prezente anumite riscuri, inclusiv dependența economiei de potențialele fluctuații ale prețurilor la energie și de accesul la fondurile UE, care joacă un rol crucial în politica economică a Ungariei.

În concluzie, deși Ungaria se confruntă cu provocări economice, există un optimism moderat cu privire la creșterea economică și îmbunătățirea calității vieții în anul 2024. Totuși, persistă anumite incertitudini legate de factori externi și interni care ar putea influența această evoluție.