Cu cât au crescut prețurile în România în ultimii 10 ani. Scumpirile noastre, mult mai mari decât în Europa

Ultimul deceniu a adus schimbări semnificative în ceea ce privește nivelul prețurilor din România, cu un impact direct asupra comportamentului de consum al gospodăriilor.

Deși fluctuațiile anuale de prețuri, adesea exprimate prin ratele inflației, sunt indicatori comuni pentru măsurarea costului vieții, o evaluare pe o perioadă mai îndelungată, precum un deceniu, poate oferi o imagine mai clară asupra schimbărilor în structura cheltuielilor și impactul lor asupra economiei și societății.

Inflația medie în România a înregistrat o creștere de 41,6% între 2014 și 2023, depășind semnificativ media Uniunii Europene, care s-a situat la 26,4%. Acest fenomen s-a resimțit diferit pe diverse segmente de produse și servicii, cu unele sectoare înregistrând creșteri de prețuri substanțiale.

Produse alimentare și băuturi nealcoolice

Grupul produselor alimentare și al băuturilor nealcoolice a consemnat cele mai mari creșteri de prețuri, cu o rată cumulativă de 58% pe parcursul ultimilor zece ani. În mod particular, cartofii și-au mai mult decât dublat prețul, înregistrând o majorare de 128%. Pâinea, ouăle și carnea au avut de asemenea creșteri însemnate, cu 69%, 78%, respectiv 50%.

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Cristian Tudor Popescu, reacție fermă după rezultatele exit-poll: „Călin Georgescu este mai periculos decât Simion”

Interesant este că, în pofida subvențiilor generoase pentru fermieri – exemplificate prin programul „Tomata” – prețul legumelor a crescut cu 84,4%. Acest aspect sugerează că subvențiile nu au reușit să atenueze în mod eficient presiunea inflaționistă asupra prețurilor la consumator.

Energia și costurile locuinței

Sectoarele energetice și cele legate de întreținerea locuinței au înregistrat de asemenea creșteri notabile de prețuri. Energie electrică, gazele, încălzirea centralizată și alți combustibili au crescut cu 81,7% între 2014 și 2023. În contextul actual, în care prețurile pentru energie au cunoscut o majorare accentuată, această tendință este de așteptat să continue și în viitor.

Servicii poștale și curierat

În ceea ce privește serviciile, cele poștale au avut o creștere surprinzătoare a prețurilor de 12% pe deceniu. O mare parte din această majorare se datorează serviciilor de curierat door-to-door, ale căror tarife sunt considerabil mai mari în comparație cu costurile unui timbru clasic.

Dinamica salariilor și prețurile serviciilor

General vorbind, costurile pentru majoritatea serviciilor sunt influențate în mare măsură de salarii. Cu toate acestea, sectorul serviciilor culturale și recreaționale a consemnat o scădere ușoară a prețurilor, cu 2% pe parcursul ultimului deceniu. Această tendință poate fi explicată prin faptul că aceste servicii reprezintă o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor și sunt frecvent subvenționate de stat.

Schimbări în structura cheltuielilor

Pe măsură ce prețurile au fluctuat, structura coșului de consum al gospodăriilor românești s-a modificat considerabil. În decursul a 10 ani, ponderea produselor alimentare în coșul de consum a scăzut de la 37,7% la 32,3%, în timp ce ponderea produselor nealimentare a crescut de la 31,7% la 36,6%.

Această schimbare reflectă o adaptare a consumatorilor la noile condiții economice, unde creșterea prețurilor la alimente a determinat o redistribuire a cheltuielilor către alte categorii de produse. Evident, acest fenomen a avut un efect multiplicator asupra economiei, afectând atât producătorii cât și consumatorii.

Analiza evoluției prețurilor în ultimii zece ani evidențiază provocările cu care se confruntă consumatorii români. Cu inflația depășind media europeană și cu sectoare specifice care înregistrează majorări de prețuri semnificative, se anticipează că modificările în comportamentul de consum vor continua. Acest lucru necesită o atenție sporită din partea decidenților politici și a celor implicați în planificarea economică pentru a asigura stabilitate și creștere sustenabilă, conform datelor agregate de Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSSE) și Curs de Guvernare.