Criza demografică și economică: România și Europa în fața colapsului în 2025
Specialiștii din economie lansează avertismente dure privind viitorul imediat, atât în România, cât și în alte țări din Europa. Una dintre principalele cauze ale crizei iminente este scăderea natalității, un fenomen care afectează stabilitatea economică și sustenabilitatea financiară a statelor. Potrivit experților, acest declin demografic nu mai este doar o problemă pe termen lung, ci o amenințare prezentă, cu efecte concrete asupra ratingurilor de credit și a încrederii investitorilor.
În România, dar și la nivel global, situația este agravată de costurile tot mai mari ale finanțării externe. Băncile centrale majore, precum Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei, au crescut dobânzile la cele mai ridicate niveluri de la ultima criză financiară. Astfel, accesarea de împrumuturi devine mai dificilă, iar scăderea populației pune presiune suplimentară pe sustenabilitatea datoriilor publice.
Cum influențează scăderea natalității economia?
Declinul demografic afectează direct capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile externe. Statele își achită împrumuturile prin taxele și impozitele colectate de la cetățeni, iar un număr tot mai mic de contribuabili pune în pericol acest mecanism. În plus, băncile și instituțiile financiare internaționale analizează cu atenție indicele demografic atunci când acordă împrumuturi, pentru a se asigura că există suficiente resurse umane care să susțină plata acestora pe termen lung.
Dietmar Hornung, associate managing director în cadrul Moody’s Investors Services, explică: „În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu și lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”. Această tendință este vizibilă și în cazul altor state europene. Recent, Fitch a retrogradat ratingul de credit al Franței, invocând în principal problemele demografice care afectează economia țării.
În România, situația este la fel de îngrijorătoare. Indicele natalității a scăzut dramatic în ultimele decenii. Dacă în 1965 media de nașteri era de 2,8 copii per femeie, astăzi aceasta se situează la doar 1,7 copii. Orice valoare sub 2,1 indică o scădere a populației pe termen lung. În prezent, România are o populație estimată la 18,9 milioane de locuitori, reprezentând doar 0,23% din totalul populației mondiale.
Împrumuturile și povara pe umerii contribuabililor
Pe lângă declinul demografic, România se confruntă cu o datorie publică semnificativă, de peste 100 de miliarde de lei, echivalentul a 52,7% din PIB. Acest nivel ridicat de îndatorare va fi plătit de generațiile viitoare, un proces care ar putea dura cel puțin jumătate de secol. În acest context, capacitatea țării de a menține un echilibru economic devine tot mai fragilă.
Edward Parker, șeful global de cercetare pentru suverani și supranaționali la Fitch, subliniază: „Efectele negative ale declinului demografic sunt deja resimțite puternic în anumite țări, iar problema pare să se agraveze în continuu”. Această dinamică afectează și România, unde presiunea financiară combinată cu scăderea numărului de contribuabili creează un cerc vicios.
Un alt factor care amplifică problemele economice este creșterea dobânzilor la nivel global. Statele care solicită împrumuturi sunt obligate să plătească rate mai mari, ceea ce duce la un efort bugetar suplimentar. În acest context, țările cu o populație îmbătrânită și în declin, cum este cazul României, vor întâmpina dificultăți din ce în ce mai mari în a atrage finanțări externe la costuri rezonabile.
Criza demografică și economică reprezintă o provocare majoră pentru România și alte state din Europa. Scăderea natalității și îmbătrânirea populației pun presiuni uriașe pe sustenabilitatea economică, afectând atât capacitatea de a rambursa împrumuturile, cât și încrederea investitorilor internaționali.
Pentru a evita un colaps economic în 2025, România are nevoie de politici urgente care să sprijine creșterea natalității, dar și de strategii eficiente pentru gestionarea datoriei publice. În caz contrar, povara va cădea asupra generațiilor viitoare, care vor fi nevoite să suporte consecințele unui management deficitar.