Creșterea salariului minim la 3.700 a umflat veniturile bugetarilor de ne bagă în criză. Ce nu știu românii despre leafa la stat

Creșterea salariului minim brut la 3.700 de lei, implementată începând cu 1 iulie 2024, a adus cu sine mai mult decât o simplă majorare a veniturilor pentru angajații plătiți cu minimul pe economie. Această măsură, aparent benefică, începe să își arate efectele negative asupra economiei, alimentând inflația și forțând multe companii să își regândească grilele salariale. Mai mult, bugetarii au fost printre principalii beneficiari ai acestei majorări, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei politici economice.

Impactul creșterii salariului minim asupra salariilor bugetarilor

Odată cu majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei, toate salariile din sectorul public au fost, de asemenea, influențate, deoarece acestea sunt calculate pe baza unor coeficienți raportați la salariul minim. Această situație a dus la o creștere semnificativă a veniturilor bugetarilor, depășind deja salariile medii din sectorul privat. În 2023, salariul mediu brut în sistemul public a ajuns la 8.155 de lei pe lună, cu aproape 14% mai mult decât în mediul privat, unde salariul mediu a fost de 7.169 de lei.

Această diferență nu doar că alimentează nemulțumirea în rândul angajaților din sectorul privat, dar generează și o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, subliniază că această creștere a salariului minim a avut un impact direct asupra costurilor salariale în întregul sector public, ducând la cheltuieli bugetare mai mari decât veniturile suplimentare generate de impozitele și contribuțiile sociale colectate.

Consecințele economice ale majorării salariului minim

Majorarea salariului minim a fost percepută de mulți ca o măsură necesară pentru a sprijini angajații cu venituri mici. Însă, efectele sale asupra economiei sunt complexe și, adesea, nefavorabile. Creșterea veniturilor bugetarilor, raportată la salariul minim, contribuie la creșterea inflației, care, la rândul ei, determină majorări de prețuri și afectează negativ puterea de cumpărare a românilor.

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Stadionul Dinamo din București intră în renovare. Oficialii Guvernului au anunțat când vor începe lucrările

În plus, companiile din sectorul privat se confruntă cu dificultăți în a ține pasul cu majorările salariale impuse de stat. Acestea sunt forțate să își ajusteze grilele salariale pentru a menține competitivitatea și a evita pierderea angajaților în favoarea sectorului public, unde salariile sunt mai mari și condițiile de muncă, adesea, mai atractive. În acest context, piața muncii devine tot mai dezechilibrată, cu un număr tot mai mare de angajați care migrează către sectorul public.

Concurența neloială și riscurile pe termen lung

O altă problemă majoră ridicată de Gabriel Biriș este concurența neloială pe care statul o face sectorului privat. În condițiile în care bugetarii sunt plătiți mai bine și au un nivel de securitate a locului de muncă superior, mulți angajați din sectorul privat aleg să se angajeze în instituții publice. Această migrație de personal afectează negativ companiile private, care se confruntă cu un deficit de forță de muncă calificată.

Mai mult, creșterea salariilor bugetarilor pe fondul majorării salariului minim pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat, care, în lipsa unei creșteri economice corespunzătoare, ar putea duce la crize bugetare pe termen lung. Într-un astfel de scenariu, România riscă să se confrunte cu dificultăți majore în menținerea stabilității economice și sociale.

În concluzie, deși creșterea salariului minim la 3.700 de lei a fost binevenită pentru mulți români, efectele sale asupra economiei sunt complexe și, în multe cazuri, nefavorabile. Bugetarii au beneficiat semnificativ de această majorare, dar costurile pe termen lung ar putea fi greu de gestionat, atât pentru sectorul privat, cât și pentru bugetul de stat. Este esențial ca guvernanții să abordeze cu prudență aceste politici, pentru a evita riscul de a aduce România într-o criză economică severă