Creatură de 380 de milioane de ani, găsită într-unul dintre cele mai vechi lacuri din lume. De ce este specială, ce putea să facă

Într-unul dintre cele mai izolate situri fosile din întreaga Australie a fost găsită o nouă specie impresionantă: un pește prădător cu aripi lobate, înarmat cu colți mari și solzi osoși.

Creatura a trăit acum 380 de milioane de ani, într-o perioadă în care planeta înregistra o scădere a oxigenului atmosferic, ceea ce ar putea explica de ce acest pește ciudat putea să respire atât în aer, cât și sub apă.

Unde a fost găsită această creatură preistorică

Specia nou-descoperită a fost găsită în lacul Finke din Alice Springs (Larapinta), considerat a fi unul dintre cele mai vechi din lume.

Deși este unul dintre cele mai dificile situri fosile de accesat din continent, s-a dovedit deja că a fost odată locuit de o serie de animale antice bizare, iar acum un altul s-a alăturat „colecției”.

De ce pun românii nume de sfinți copiilor. De unde vine această tradiție și ce spun preoții despre acest obicei

Cum a ajuns Lora să se îndrăgostească de Ionuț Ghenu, fostul iubit al Doiniței Oancea: „Nu am fost amanți. Mi-a fost ciudă un pic”

Denumit Harajicadectes zhumini, peștele prădător a fost descris de o echipă internațională de cercetători condusă de paleontologul de la Universitatea Flinders, Dr. Brian Choo.

Numele genului provine de la locul în care au fost găsite fosilele, iar cuvântul vechi grecesc dēktēs (mușcător) este un omagiu adus anatomiei dentare intimidante a acestui prădător antic.

Vezi și: Animalul care doarme peste 20 de ore pe zi. E prea leneș să și mănânce

Omenii de știință, absolut uimiți de trăsuturile impresionante ale ființei

În afară de colții și solzii armurați, Harajicadectes se dovedește a fi remarcabil pentru că, așa cum menționam anterior, putea respira absolut oriunde.

Vezi și: Creatura care i-a uimit pe oamenii de știință. „Este cea mai mare din toate timpurile” – Foto

„Aceste structuri spiraculare facilitează respirația aerului de la suprafața apei, având structuri similare și peștii bichir africani de astăzi”, a explicat unul dintre oamenii de știință.

Se crede că o scădere a oxigenului atmosferic în timpul Devonianului mijlociu ar putea explica de ce unii pești au evoluat pentru a suplimenta respirația branhiilor cu respirația aeriană.

Faptul că mai mulți pești din ramuri separate ale tetrapodomorfilor prezintă aceste trăsături de respirație dublă este, prin urmare, un exemplu de evoluție convergentă.

Este dificil de stabilit exact unde se situează această nouă specie în Arborele Vieții ichtiologice, dar reprezintă o descoperire extraordinară, fără dar și poate.

Vezi și: Ființa din adâncurile oceanului care poate prevesti cutremurele. Unde o găsești