Cramele din Moldova renunță la gazul rusesc, se orientează spre alternative și către Europa
Cramele din Republica Moldova fac o schimbare semnificativă, renunțând la dependența de gazul rusesc și optând pentru surse alternative de energie, ca parte dintr-un efort mai amplu de a se apropia de Europa. Această tranziție face parte din orientarea generală a țării către valorile europene și din dorința de a reduce influența Moscovei asupra economiei moldovenești, scrie Financial Times.
Una dintre cele mai importante crame din Moldova, Cricova, fondată în 1952 printr-un decret sovietic semnat de Iosif Stalin, a reușit să reducă costurile energetice cu 25% prin instalarea de parcuri solare și modernizarea izolației clădirilor. Directorul Sorin Maslo a subliniat că procesul de producție a vinului a fost modernizat complet pentru a se adapta cerințelor contemporane și tendințelor globale.
După invazia totală a Ucrainei de către Rusia, Moldova a accelerat eforturile de a se orienta spre Occident, depunând cererea de aderare la Uniunea Europeană și căutând surse alternative de energie, altele decât gazul rusesc furnizat de gigantul Gazprom. Producătorii de vin din Moldova, care reprezintă un sector important al economiei, au urmat exemplul guvernului și au început să instaleze panouri solare și să izoleze clădirile pentru a reduce consumul de energie.
Un alt exemplu este vinăria Luca, o afacere mai mică, dar care a beneficiat de subvenții de stat pentru a deveni ecologică. Ion Luca, proprietarul, a ales să evite complet gazul încă din faza de construcție a vinăriei, investind în izolație și o pompă de căldură electrică. „Am fost ostaticii Gazprom și nu am vrut să depindem de ei”, a declarat Luca, care este parte a celei de-a patra generații de viticultori din familia sa. Povestea sa este marcată de tragediile provocate de regimul sovietic, care în 1949 i-a deportat bunicii în Siberia, îi considerând „dușmani ai poporului”.
Purcari: un manifest pentru libertate
Purcari, unul dintre cele mai cunoscute branduri de vin moldovenești, a făcut, de asemenea, tranziția spre energii alternative. Președintele consiliului de administrație al Purcari, Vasile Tofan, a explicat că schimbarea a fost determinată de repetatele embargouri impuse de Rusia în anii 2010, când Moscova a încercat să forțeze Moldova să accepte contracte mai ieftine. „Prima oară ne-au pus în genunchi, dar a doua oară am transformat această situație într-o binecuvântare deghizată”, a afirmat Tofan.
În 2014, când Rusia a anexat Crimeea, Purcari a produs un „manifest lichid”, Freedom Blend, un vin realizat din soiuri de struguri din Crimeea, Georgia și Moldova, un simbol al rezistenței în fața presiunii ruse. De atunci, Purcari a devenit un nume binecunoscut la festivalurile din România și este disponibil în țări precum Marea Britanie, Germania și Polonia, dar și online. Din 2021, Purcari reușește să acopere o treime din consumul de energie cu ajutorul panourilor solare, iar trecerea la energie verde era inevitabilă în contextul limitărilor impuse de Gazprom.
Tranziția verde și reorientarea spre Europa
Cramele din Moldova nu doar că înseamnă o componentă semnificativă a economiei naționale, dar reprezintă și un simbol al rezistenței în fața presiunilor externe și al dorinței de integrare în Europa. Cricova, Luca și Purcari încercă, de asemenea, să facă afacerile mai sustenabile prin investiții în sticle mai ușoare, în contextul în care producerea și transportul sticlelor grele generează cea mai mare parte a amprentei de carbon a industriei. Luca exportă, de asemenea, vinuri în ambalaje bag-in-box pe piețele scandinave, un pas înainte încercarea de a reduce impactul asupra mediului.
Diana Lazăr, director de vinuri la o companie internațională de dezvoltare, subliniază că presiunea Rusiei asupra economiei moldovenești a impulsionat tranziția către un model de afaceri mai sustenabil, care nu depinde de resurse ieftine, ci poate deveni un avantaj competitiv pe termen lung. Astfel, vinificatorii moldoveni se aliniază tendințelor globale, iar cramele din țară reprezintă nu doar o tradiție, ci și un exemplu de adaptabilitate și reziliență în fața schimbărilor politice și economice.